Radio Iaşi FM

Războiul copiilor / Gina Poenaru

Putem să ne prefacem că nu știm. Putem să pretindem că este doar scenariul unui film de acțiune. Putem să ne preocupăm de vacanță, de valul de căldură și de prețul șezlongului în stațiunile de pe litoral. Putem, desigur, o vreme... Dar realitatea este atât de înfricoșătoare încât se apropie ziua în care nu ne vom mai putea privi, ca națiune, în oglindă. De la aderarea țării noastre la EU, infractorii s-au înmulțit și sunt mai puternici. Traficanții de persoane din România au devenit adevărați torționari, stăpâni de sclavi care fac adevărate cursuri de marketing, cumpără funcționari publici și folosesc drone mai performante decât ale poliției. Victimele lor preferate sunt minore cu vârste de la 10 la 12 ani! Uitate de familiile lor, fetițele sunt exploatate sexual, obișnuite cu bătaia, cu umilința și au normă la cerșit. Viitorul lor este doar o cifră în statistica dezolantă a prostituției scăpate de sub orice control.

Până când și până unde suntem dispuși să ignorăm acest flagel care ne distruge viitorul? O discuție pe viu cu Gina Poenaru / Radio România și Iana Matei / Reaching Out.

Minorii din România, între dezinteres politic și delăsare legislativă / Gina Poenaru

Traficul de persoane și agresiunile sexuale cu victime minori sunt rănile cele mai grave ale societății noastre. Din nefericire, cei mai expuși sunt tocmai copiii lăsați în urmă, cei ai căror părinți sunt plecați la muncă, peste hotare. Gina Poenaru detaliază, împreună cu Iana Matei de la Reaching out, cât de subțire este pojghița legală care apără minorii români de traficul de persoane și agresiunile sexuale. Realitatea este mult mai dură decât ne imaginăm mulți dintre noi. Lipsesc definiții juridice și ajustări legislative esențiale, fără de care suntem mai mereu la mila autorităților europene de resort, singurele care ne mențin, cu greu, pe linia de plutire. Ce fel de viitor are o țară care nu-și apără copiii?

Poveștile copiilor lăsați în urmă / Gina Poenaru.

Poveștile copiilor rămași în urmă sunt povești cu final trist sau, în cel mai bun caz suspendat. Unii se așteaptă să-și mai revadă părinții doar când aceștia vor fi prea bătrâni să mai poată lucra în străinătate, alții au renunțat de tot. Până atunci, își macină tristețea și singurătatea, crescuți decenii întregi de bunicii care sunt adesea mult prea bătrâni și bolnavi pentru un astfel de efort. Tot în legătură cu acești copii, profesorii trag un semnal de alarmă: deși aceasta este o situație insuficient documentată, acești

copii au rezultate școlare mai slabe și se confruntă cu un risc mărit de abandon școlar. Singura speranță firavă, în sprijinul lor, sunt centrele de zi de tip after school apărute la nivel comunal în cadrul programului național ”Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa și instruirea personalului aferent”. Află mai multe din discuția primarului Romeo Magopeț și a coordonatorului Petru Aboghioaiei cu colega noastră Gina Poenaru.

Părinții și primăriile nu declară copiii rămași singuri acasă / Gina Poenaru

Mii de copii din județul Botoșani cresc așteptându-și părinții să se întoarcă din străinătate. Acești copii trebuie atent monitorizați și un rol important le revine profesorilor care sesizează primii și pot semnala din timp problemele grave cu care se confruntă. Dar ca să-i poți ajuta, trebuie să știi de ei... Din păcate, încă nu cunoaștem exact numărul copiilor expuși acestor riscuri Descoperă alături de Gina Poenaru și Alexandru Valentin Colbu, directorul Direcției generale de asistență socială și protecție a copilului, ce este de făcut și cine pune bețe în roate celor care luptă în linia întâi să-i ajute pe micii însingurați ai României moderne.

Interviu Margherita Maniscalco şi Roberta Maddalena / Mihaela Munteanu

„În zona Ragusa, Sicilia, există o comunitate semnificativă de muncitori agricoli, în principal femei ce vin din zona de Nord Est a României. Noi, CISS ONG ne dorim să tragem un semnal de alarmă asupra condiţiilor de muncă din Ragusa, să fim avocaţi ai respectării drepturilor migranţilor din România”.

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România a stat de vorbă cu Margherita Maniscalco şi Roberta Maddalena, experţi in cadrul Associazione Culturale Cooperazione Sud CISS ONG - organizație umanitară și de protejare a migranților.

Ce-ți lipseste cel mai mult ? Dragostea mamei / Gina Poenaru

Sărăcia și lipsa de perspectivă au determinat migrația femeilor din regiunea Moldovei în Italia.
Copiii rămași acasă au nevoie de suport educațional, psihologic și social, instrumente accesate de autoritatea locală din Flămânzi, județul Botoșani, prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 1 million de euro, ce vizează reducerea și prevenirea abandonului școlar.

Depresiile grave împing copiii spre suicid! / Gina Poenaru

Descoperă cât de puternic este impactul asupra copiilor lăsați în supravegherea unor bunici adesori prea bătrâni sau a unor persoane indisponibile emoțional în interviul realizat de colega noastră, Gina Poenaru cu Laura Jijie, medic primar de psihiatrie pediatrică al Spitalului Județean de Urgență Mavromati, din Botoșani.

O discuție relevantă despre principalele semne ale anxiozității copilului, riscul major de suicid și rolul important pe care-l pot juca profesorii în semnalarea și prevenirea unor situații fără ieșire.

Silvia Dumitrache - efectele migrației și răspunderea statelor

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România Iaşi a stat de vorbă cu Silvia Dumitrache, președinta Asociației Femeilor Românce din Italia (Associazione Donne Romene in Italia), omul care încearcă, de peste 11 ani, să sensibilizeze opinia publică, societatea, instituţiile statului din Italia şi România cu privire la drama copiilor ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate.

Câştigă bani şi pierd sănătate / Mihaela Munteanu

Copii cu mame de împrumut / Gina Poenaru

Evidențele direcției generale de asistență socială și protecția copilului arată că în județul Botoșani sunt 5062 de copii cu unul sau ambii părinți plecați în străinătate. Un sfert dintre ei nu au nici măcar un părinte acasă. Cei mai mulți dar și mai vulnerabili sunt cei cu vârste cuprinse între zece și treisprezece ani.

Peste trei sute dintre ei au ajuns în grija statului.

Material realizat de Gina Poenaru și interviu acordat de Valentin Alexandru Colbu, director executiv DGASPC Botoșani.