Radio România

Editia din 21-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022 - partea a doua

Editia din 20-05-2022 - prima parte

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 20-05-2022

Editia din 19-05-2022

Editia din 19-05-2022

Editia din 19-05-2022

Editia din 19-05-2022 - partea a doua

Editia din 19-05-2022 - prima parte

Editia din 19-05-2022

Editia din 19-05-2022

Editia din 19-05-2022

Editia din 19-05-2022

Editia din 19-05-2022

Editia din 18-05-2022

Cine este Generația Z

Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.

Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?

Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.

Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.

Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.

Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România? 

Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.

Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor. (autor Cristina Ghelasie, foto: EuranetPlus)

Fast Fashion

Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept „categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”. Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor iniţiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenţii. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente şi de bună calitate, însă la preţuri mici, din cauza concurenţei şi a supraproducţiei.

Ştefan Baciu a discutat cu europarlamentara Maria Grapini, vicepreşedintă a Comisiei pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentului European despre despre efectele înnoirii garderobei asupra mediului sau, dacă doriţi, despre „păcatele” acestei tendinţe pe care o putem eticheta drept „fast fashion”, de a cumpăra mult şi ieftin şi de a renunţa, în acelaşi ritm, la îmbrăcămintea mai veche. (foto: EuranetPlus)

Poveștile copiilor lăsați în urmă / Gina Poenaru.

Poveștile copiilor rămași în urmă sunt povești cu final trist sau, în cel mai bun caz suspendat. Unii se așteaptă să-și mai revadă părinții doar când aceștia vor fi prea bătrâni să mai poată lucra în străinătate, alții au renunțat de tot. Până atunci, își macină tristețea și singurătatea, crescuți decenii întregi de bunicii care sunt adesea mult prea bătrâni și bolnavi pentru un astfel de efort. Tot în legătură cu acești copii, profesorii trag un semnal de alarmă: deși aceasta este o situație insuficient documentată, acești

copii au rezultate școlare mai slabe și se confruntă cu un risc mărit de abandon școlar. Singura speranță firavă, în sprijinul lor, sunt centrele de zi de tip after school apărute la nivel comunal în cadrul programului național ”Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa și instruirea personalului aferent”. Află mai multe din discuția primarului Romeo Magopeț și a coordonatorului Petru Aboghioaiei cu colega noastră Gina Poenaru.

Părinții și primăriile nu declară copiii rămași singuri acasă / Gina Poenaru

Mii de copii din județul Botoșani cresc așteptându-și părinții să se întoarcă din străinătate. Acești copii trebuie atent monitorizați și un rol important le revine profesorilor care sesizează primii și pot semnala din timp problemele grave cu care se confruntă. Dar ca să-i poți ajuta, trebuie să știi de ei... Din păcate, încă nu cunoaștem exact numărul copiilor expuși acestor riscuri Descoperă alături de Gina Poenaru și Alexandru Valentin Colbu, directorul Direcției generale de asistență socială și protecție a copilului, ce este de făcut și cine pune bețe în roate celor care luptă în linia întâi să-i ajute pe micii însingurați ai României moderne.

Interviu Margherita Maniscalco şi Roberta Maddalena / Mihaela Munteanu

„În zona Ragusa, Sicilia, există o comunitate semnificativă de muncitori agricoli, în principal femei ce vin din zona de Nord Est a României. Noi, CISS ONG ne dorim să tragem un semnal de alarmă asupra condiţiilor de muncă din Ragusa, să fim avocaţi ai respectării drepturilor migranţilor din România”.

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România a stat de vorbă cu Margherita Maniscalco şi Roberta Maddalena, experţi in cadrul Associazione Culturale Cooperazione Sud CISS ONG - organizație umanitară și de protejare a migranților.

Ce-ți lipseste cel mai mult ? Dragostea mamei / Gina Poenaru

Sărăcia și lipsa de perspectivă au determinat migrația femeilor din regiunea Moldovei în Italia.
Copiii rămași acasă au nevoie de suport educațional, psihologic și social, instrumente accesate de autoritatea locală din Flămânzi, județul Botoșani, prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 1 million de euro, ce vizează reducerea și prevenirea abandonului școlar.

Depresiile grave împing copiii spre suicid! / Gina Poenaru

Descoperă cât de puternic este impactul asupra copiilor lăsați în supravegherea unor bunici adesori prea bătrâni sau a unor persoane indisponibile emoțional în interviul realizat de colega noastră, Gina Poenaru cu Laura Jijie, medic primar de psihiatrie pediatrică al Spitalului Județean de Urgență Mavromati, din Botoșani.

O discuție relevantă despre principalele semne ale anxiozității copilului, riscul major de suicid și rolul important pe care-l pot juca profesorii în semnalarea și prevenirea unor situații fără ieșire.

Silvia Dumitrache - efectele migrației și răspunderea statelor

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România Iaşi a stat de vorbă cu Silvia Dumitrache, președinta Asociației Femeilor Românce din Italia (Associazione Donne Romene in Italia), omul care încearcă, de peste 11 ani, să sensibilizeze opinia publică, societatea, instituţiile statului din Italia şi România cu privire la drama copiilor ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate.

Întoarcerea la natură

Întoarcerea la natură înseamnă, poate, implicarea într-o acţiune de ecologizare sau utilizarea unor plante în locul unor medicamnete de sinteză.

Pentru unii dintre noi, întoarcerea la natură capătă adevăratul înţeles, adică o viaţă petrecută într-o zonă liniştită, departe de marile aşezări urbane. Aici, apa din bidonul de plastic sau cea filtrată de la robinet este înlocuită în cu cea scoasă dintr-o fântână sau cu cea a unui izvor, iar casa tradiţională asigură o izolare termică mult mai bună decât cea a unui apartament dintr-un bloc de locuinţe.

De asemenea, hrana sănătoasă este tot o faţetă a întoarcerii la natură. Ştefan Baciu ne oferă detalii. (foto: EuranetPlus)

Italiano Insieme: Invictus Romania, la forza di ricominciare e superare se stessi (2021)

"Lo sport che fa bene. Integrazione. Comunità. Sostenibilità", la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale

Invictus Romania, la forza di ricominciare e superare se stessi: Un progetto sportivo e ugualmente educativo, di recupero e reintegrazione attraverso lo sport, con un messaggio di amicizia e solidarietà, insieme alla squadra Invictus Romania: raggruppa militari feriti in missioni all’estero, che hanno ritrovato la forza di andare avanti. La loro storia è nata nel 2014, quando i Giochi Invictus vennero lanciati dal principe Harry d’Inghilterra. Nello stesso anno, un gruppo di volontari militari e civili ha dato vita all’Associazione Invictus Romania, che, insieme a enti governativi e non governativi, appoggia la partecipazione dei militari feriti a gare nazionali e internazionali. Siamo andati a trovarli durante gli allenamenti per i prossimi Giochi Invictus, previsti per quest’anno all’Aja, in Olanda, ma rinviati al 2022 per l’emergenza pandemica.

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

Italiano insieme: Con Dante (2021)

“Con Dante”, la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale

“Dante Alighieri in Romania – scuola, traduzione e tradizione”: 700 anni dopo la sua scomparsa, “rintracciamo” il Sommo Poeta in Romania insieme alle professoresse Smaranda Bratu Elian dell’Università di Bucarest, responsabile della Collana Italiana presso l’Editrice Humanitas, Daniela Ducu, insegnante di lingua e letteratura italiana e capo dipartimento della sezione bilingue del Liceo Dante Alighieri di Bucarest, e la lettrice Isabella Chiais, che insegna letteratura, cultura e civiltà italiana, ma anche la storia e la geografia del Bel Paese allo stesso prestigioso liceo della Capitale romena.

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

Italiano insieme: Fellini a....Bucarest (2020)

“Fellini a...Bucarest”, il contributo di Radio Romania Internazionale alla coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona,

Nel centenario della nascita di Federico Fellini, abbiamo ricordato il “Genio immortale” insieme a Irina Margareta Nistor, critico cinematografico e autrice radiotelevisiva romena, l’allora direttore dell’Istituto Italiano di Bucarest, Maria Luisa Scolari, e il capo della Redazione Teatro Radiofonico di Radio Romania, Attila Vizauer.

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

Italiano insieme: Quando c’è la Comunità (2020)

“Quando c’è la Comunità”, la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale

In piena emergenza coronavirus, la Comunità Radiotelevisiva Italofona e i suoi membri sono andati avanti. Con la coproduzione in emergenza “Quando c'è la Comunità”, abbiamo voluto condividere con il nostro pubblico testimonianze delle realtà vissute nei nostri Paesi in quei difficili momenti. All’inizio della pandemia, il Sovrano Militare Ordine di Malta ha avviato una campagna umanitaria per sostenere il sistema sanitario in Romania, tramite la produzione e la distribuzione gratuita di decine di migliaia di dispositivi di protezione facciale agli ospedali del Paese, come ci ha spiegato l’Ambasciatore dell’Ordine in Romania, Roberto Musneci. Ma l’isolamento è stato valorizzato anche come opportunità. Ad esempio, la poetessa Ana Blandiana ha scritto ha confessato per bambini, come ci ha confessato lei stessa. 

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

Italiano Insieme - In cammino nel Parco dell’Appia Antica – un palcoscenico unico al mondo (2019)

“In cammino nel Parco dell’Appia Antica – un palcoscenico unico al mondo”, la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale: Arte e natura, alla scoperta delle Tenute di Tormarancia e della Farnesiana 

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

Câştigă bani şi pierd sănătate / Mihaela Munteanu

Italiano insieme - Poesia ultima ora (2019)

"Poesia ultima ora", la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale

La caduta del comunismo, 30 anni dopo: un appuntamento che prende lo spunto dal 30/o anniversario del crollo della Cortina di ferro, celebrato nel 2019 in Romania e negli altri Paesi dell’Europa centro-orientale. Siamo stati accompagnati dalla poetessa Ana Blandiana, grande oppositrice del comunismo in Romania. 

Italiano Insieme a RRI e CRI

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

Italiano insieme - 35 mm: l’italiano al cinema, il cinema in italiano (2018)

"35 mm: l’italiano al cinema, il cinema in italiano”, la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale: Interferenze tra cinema romeno e italiano, ne parliamo con la prof.ssa Smaranda Bratu Elian dell’Università di Bucarest

Italiano Insieme a RRI e CRI

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

Copii cu mame de împrumut / Gina Poenaru

Evidențele direcției generale de asistență socială și protecția copilului arată că în județul Botoșani sunt 5062 de copii cu unul sau ambii părinți plecați în străinătate. Un sfert dintre ei nu au nici măcar un părinte acasă. Cei mai mulți dar și mai vulnerabili sunt cei cu vârste cuprinse între zece și treisprezece ani.

Peste trei sute dintre ei au ajuns în grija statului.

Material realizat de Gina Poenaru și interviu acordat de Valentin Alexandru Colbu, director executiv DGASPC Botoșani.

Italiano insieme - Immaginazione alla radio (2018)

„Immaginazione alla radio”, la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale nel Centenario della Grande Unione della Romania

Ideata dal principe Eugenio di Savoia, e progettata dall’architetto militare italiano Giovanni Morando Visconti, la Fortezza Alba Carolina di Alba Iulia, definita dai romeni come la Città dell’Unione, è stata presentata al nostro pubblico dal presidente dell’Accademia Romena, accad. prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop. 

Italiano Insieme a RRI e CRI

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

Ne permitem politici cu adevărat verzi?

Uniunea Europeană, deși nu se mai află printre cei mai mari producători de CO2 de pe planetă, nu este încă o zonă complet prietenoasă cu mediul înconjurător.

Rămâne, de pildă, unul dintre cei mari producători de deșeuri din lume, cu o medie anuală de peste 5 tone de deșeuri pe cap de locuitor, cifră mai mare decât cele înregistrate în India sau China. Cu atât mai mult, este clar că e nevoie de noi politici pentru ca activitatea umană să afecteze din ce în ce mai puțin mediul înconjurător.

Ne permitem însă aceste politici? Ne permitem să fim “verzi”? Aflați răspunsul ascultând o nouă ediție a podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal – Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”.

Invitata rubricii noastre este Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului în guvernul de la București, fost vicepreședinte al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, actualmente expert de mediu. (realizator: Florin Orban; foto: EuranetPlus)

Școala și educația pentru climă

Nu ne putem gândi la o dezvoltare durabilă a planetei fără a a avea cunoștințele, abilitățile și atitudinile neceare pentru a aborda provocările globale interconectate cu care ne confruntăm, inclusiv schimbările climatice, degradarea mediului, pierderea biodiversității, sărăcia și inegalitatea. Dobândim aceste cunoștințe, abilități și atitudini prin educație. Ascultați podcastul Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal – Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic” și vorbim despre o parte a educației în sprijnul dezvoltării durabile, și anume despre educația pentru climă și despre rolul pe care îl joacă școala în această direcție.

Comisia Europeană organizează în data de 25 noiembrie, în mediul online, prima ediție a Zilei Educației pentru climă. Evenimentul se adresează întregii comunități implicate în sectorul educației: experți în politici educaționale din mediul public și privat, cadre didactice, furnizori de servicii de educație și formare. Obiectivul urmărit este de a descoperi noi provocări, de a dezvolta proiecte comune și de a identifica soluții sustenabile.

Pentru a pătrunde mai adânc în subiectul educației pentru climă, pentru mediul înconjurător, și a rolului școlii în acest sens, am vorbit cu unul dintre cei mai tineri eurodeputați români, Vlad-Marius Botoș, membru supleant în Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European, din grupul Renew Europe, și cu Elena Rujan, directoare adjunctă a liceului Constantin Brâncoveanu din Horezu. (autor Florin Orban; foto: EuranetPlus)

Turism verde

De mulţi ani, folosim termenii precum agroturism sau ecoturism pentru tipul de turism rural caracterizat de cazarea într-o gospodărie tradiţională şi de o gastronomie bazată pe produse obţinute în acea gospodărie.

Presiunea asupra acestui gen de turism este destul de mare, iar unele investiţiile imobiliare au transformat unele satele tradiţionale în adevărate zone rezidenţiale de vile, cu efecte asupra mediului.

Din fericire, există multe locuri în România în care nu se ajunge uşor sau foarte uşor, iar în aceste locuri natura este protejată, tradiţiile culturale sunt păstrate, la fel ca şi gastronomia locală.

Acestea sunt destinaţiile turistice verzi, aflate în apropierea unui parc naţional sau natural sau a unei rezervaţii. Este vorba, de fapt, de redescoperirea şi, mai ales, de protejarea naturii. Ştefan Baciu ne oferă detalii.

Podcast EuranetPlus - Cât de ecologici sunt biocarburanţii?

În urmă cu două decenii, biocarburanţii au fost consideraţi înlocuitori, într-un viitor nu foarte îndepărtat, ai carburanţilor fosili.

Suprafeţe din ce în ce mai mari de terenuri agricole au fost cultivate cu plante precum rapiţă, porumb, soia şi floarea-soarelui din care să fie obţinuţi, prin presare, extracție sau alte procedee asemănătoare, biocarburanţi. Din punct de vedere al volumului de dioxid de carbon eliberat prin arderea lor în motoare, biocarburanţii au câştigat detaşat competiţia cu carburanţii fosili.

Activişti şi reprezentanţi ai unor organizaţii de mediu au semnalat faptul că, de fapt, prin defrişările pentru noi terenuri agricole au dus la eliberarea suplimentară de gaze cu efect de seră.

Pe de altă parte, lucrările agricole şi prelucrarea acestor plante în vederea obţinerii de biocarburant ar genera un volum semnificativ de dioxid de carbon care ar anula, de fapt, avantajul biocarburanţilor faţă de cei fosili.

Aceste date au dus, în timp, la amendarea politicilor Uniunii Europene privind energiile regenerabile. De aceea am încercat să aflăm cât de ecologici sunt biocarburanţii. Ştefan Baciu ne oferă detalii.

Podcast Euranet Plus – Coal must go on?

Schimbările climatice reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă astazi civilizaţia umană. Oamenii de ştiinţă au căzut de acord că emisiile masive de dioxid de carbon generate de activitatea umană reprezintă o cauză majoră a acestor schimbări şi că ceva trebuie făcut până nu este prea târziu.

Liderii lumii – sau, mă rog, majoritatea lor – au preluat cauza, după ani şi ani de dezbateri, şi au pus bazele unor politici de natură să reducă emisiile de CO2. Uniunea Europeană, de pildă, a adoptat aşa-numitul Pact Ecologic European, sau Green Deal, iar obiectivul principal este ca, până în 2050, Comunitatea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Au fost puse la punct programe şi strategii care vizează mai toate domeniile, mai cu seamă cel energetic. Sursele poluante de energie, precum cărbunele, de pildă, ar trebui să devină istorie.

Îngrijorările privind securitatea energetică a europenilor vin pe fondul unei situaţii în care în care resurse interne majore, precum cele de cărbune, de pildă, sunt “trecute în rezervă” din cauza emisiei de gaze cu efect de seră pe care o presupune exploatarea acestora. Tendinţa de închidere a minelor de cărbune are ca orizont deceniul următor, după anul 2030 urmând să consemnăm renunţarea completă la exploatarea energetică a zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană. Acestea rămân totuşi o resursă considerabilă şi nu puţine sunt vocile care pun în discuţie renunţarea definitivă la cărbune.

Despre politicile europene în domeniu ne vorbesc invitaţii noştri, profesorul Ionuţ Purica, expert în energie, şi Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor al Comitetului pe teme de tranziţie energetică. (autor: Florin Orban; foto: hangela/Pixabay)