Radio România

Editia din 02-10-2022 - a doua parte

Editia din 02-10-2022 - a doua parte

2022-10-03
Editia din 02-10-2022 - prima parte

Editia din 02-10-2022 - prima parte

2022-10-03
Editia din 03-10-2022

Editia din 03-10-2022

2022-10-03
Editia din 03-10-2022

Editia din 03-10-2022

2022-10-03
Editia din 03-10-2022

Editia din 03-10-2022

2022-10-03
Editia din 03-10-2022

Editia din 03-10-2022

2022-10-03
Editia din 03-10-2022

Editia din 03-10-2022

2022-10-03
Editia din 03-10-2022

Editia din 03-10-2022

2022-10-03
Editia din 02-10-2022

Editia din 02-10-2022

2022-10-02
Editia din 02-10-2022

Editia din 02-10-2022

2022-10-02
Editia din 30-09-2022

Editia din 30-09-2022

2022-10-01
Editia din 30-09-2022 - partea a doua

Editia din 30-09-2022 - partea a doua

2022-10-01
Editia din 30-09-2022 - prima parte

Editia din 30-09-2022 - prima parte

2022-10-01
Editia din 01-10-2022

Editia din 01-10-2022

2022-10-01
Editia din 30-09-2022

Editia din 30-09-2022

2022-10-01
Editia din 30-09-2022

Editia din 30-09-2022

2022-10-01
Editia din 30-09-2022

Editia din 30-09-2022

2022-10-01
Editia din 30-09-2022

Editia din 30-09-2022

2022-10-01
Editia din 30-09-2022

Editia din 30-09-2022

2022-10-01
Editia din 30-09-2022

Editia din 30-09-2022

2022-10-01
Editia din 29-09-2022

Editia din 29-09-2022

2022-10-01
Editia din 29-09-2022

Editia din 29-09-2022

2022-10-01
Editia din 29-09-2022

Editia din 29-09-2022

2022-10-01
Editia din 30-09-2022

Editia din 30-09-2022

2022-10-01
Refacerea naturii și a biodiversității

Refacerea naturii și a biodiversității

Biodiversitatea este în declin, în principal din cauza activităților umane - a poluării și a schimbărilor climatice. Ca urmare a activităților umane nesustenabile, populația mondială de specii sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 de ani. Aproximativ un milion de specii sunt expuse riscului de dispariție în următoarele decenii.

Scăderea biodiversității din ecosistemul marin, prin dispariția sau diminuarea accentuată a efectivelor unor specii de la litoralul românesc al Mării Negre se înscrie, la rândul său, într-un proces extins, care a afectat întreaga biodiversitate a bazinului pontic. Consecințele sunt, spun cercetătorii,  mutații ale speciilor marine sau ale ciclurilor lor de dezvoltare în Marea Neagră.

Noua Strategie privind biodiversitatea pentru 2030 a Uniunii Europene este un plan ambițios pe termen lung de protejare a naturii și de inversare a tendinței de degradare a ecosistemelor. Această strategie este un pilon esențial al Pactului verde european. Cu detalii, Clara Iancu. (foto: Bodo Stephan on Shutterstock)

2022-09-16
Generația Z. Digitalizarea și reglementarea Internetului

Generația Z. Digitalizarea și reglementarea Internetului

Numeroasele avantajele pe care Internetul le oferă utilizatorilor săi au devenit cu atât mai vizibile în ultimii ani, marcați de pandemia de COVID-19. În ciuda faptului că lumea a fost nevoită să se închidă, activitățile compatibile s-au mutat pe Internet. Școlile și universitățile au ținut cursuri pe platfome online, birourile companiilor s-au mutat în dormitoare și bucătării, iar comerțul electronic a înflorit. Și totul a fost posibil grație digitalizării, procesul prin care informațiile sunt transformate într-un format digital, accesibil online.

La începutul lui 2022, Filiala Italia a Ligii Studenților Români din Străinătate a organizat dezbaterea "Tranziția digitală, între provocare și oportunitate" în cadrul proiectului "IDEEuropa – Discuții despre Europa de mâine". Printre cei care au participat la webinar s-a aflat Tudor Ștefănescu, doctorand la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității "Tor Vergata" din Roma și membru LSRS în departamentul de Relații Externe. "Din perspectiva tinerilor și a studenților, digitalizarea a reprezentat o uriașă evoluție”, a spus Tudor. Printre avantajele digitalizării, el a indicat posibilitatea de a participa la cursuri în timpul lockdown-ului și accesul la resursele de carte. Referitor la site-urile cu informații false, Tudor spune că cea mai bună armă împotriva dezinformării o reprezintă spiritul critic și disponibilitatea de a verifica sursele.

Parlamentul European a aprobat, în luna iulie, un pachet privind serviciile digitale. Acesta este răspunsul Uniunii Europene la numeroasele sesizări referitoare la încălcări ale drepturilor consumatorilor, la blocarea acesului la piață, la concurență neloială, la publicitate nesolicitată sau la campanii de dezinformare. Eurodeputatul român Maria Grapini, vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentul European a declarat că scopul acestor reglementări este garantarea drepturilor cetățenilor europeni și entităților economice europene. „Ne-am propus ca tot ce este ilegal offline să devină ilegal și online”, a explicat europarlamentarul român. (autor Sorin Iordan, foto Brett Jordan, Unsplash)

2022-09-16
Generația Z. Destinații și obiceiuri de vacanță

Generația Z. Destinații și obiceiuri de vacanță

Final de vară, dar nu încă final de vacanță. Cel puțin, nu pentru toți. Ce destinații preferă tinerii din România? Care sunt obiceiurile lor de vacanță? Ce recomandări fac specialiștii în turism? I-am invitat să răspundă pe Radu George Baciu, care are 21 de ani și este student în anul III la ASE, Facultatea de Business și Turism, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism – ANAT și pe jurnalistul sloven Dino Subačiæ. Are 23 de ani, lucrează ca freelancer în rețeaua europeană de știri EuranetPlus și colaborează la RTV Slovenija (radiodifuziunea publică slovenă).

Un lucru foarte important... Când plecați în călătorie, fie în interiorul țării, fie către oricare dintre statele Uniunii Europene, nu uitați că, în conformitate cu normele UE, avem drepturi care ne pot reduce neplăcerile. În primul rând, avem dreptul la informații. Compania cu care călătorim trebuie să ne spună cauza întârzierii. Și, în cazul întârzierilor de durată, avem dreptul la mese, băuturi răcoritoare, sfaturi despre continuarea călătoriei și cazare. De fapt, este posibil să avem și dreptul la despăgubiri, între 250 și 600 de euro pentru întârzieri. Sau putem solicita rambursarea costului biletului, în unele situații. În cazul călătoriilor cu trenul, cu autocarul, cu autobuzul sau cu navele de pasageri, putem avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri în urma întârzierilor sau anulărilor. În orice călătorie, persoanele cu mobilitate redusă au dreptul la asistență suplimentară gratuită. Informații detaliate privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport sunt disponibile pe site-ul „Europa ta”. De asemenea, puteți descărca pe un smartphone aplicația „Your Passenger Right”.

Și o informație specială pentru tinerii cu vârsta de 18 ani. Dacă sunteți rezidenți în Uniunea Europeană sau într-o țară terță asociată la programul Erasmus+, prin acțiunea DiscoverEU aveți șansa de a participa la o experiență de călătorie cu trenul. Veți putea să descoperiți astfel diversitatea Europei, să aflați mai multe despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să cunoașteți oameni de pe tot continentul. (autor Luana Pleșea, foto: Vicko Mozara, Unsplash)


2022-09-16
Generația Z. Noul Bauhaus European

Generația Z. Noul Bauhaus European

Crearea unui nou stil de viață prietenos cu mediul, asta vizează Noul Bauhaus European. Este un demers care se creionează pentru generațiile de astăzi, dar mai ales pentru cele viitoare. Noul Bauhaus face din trei elemente – sustenabilitate , incluziune și accesibilitate - , instrumente  pentru a atinge țintele de ordin climatic și în ceea ce privește digitalizarea, obiective pe care și le-a propus Uniunea Europeană.

Inspirat din curentul artistic german  ”Bauhaus”,  programul Uniunii acordă o atenție sporită clădirilor, spațiului de locuit.

Asta și pentru că,  potrivit datelor oficiale, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Astfel, în încercarea de a aduce o schimbare de paradigmă, Uniunea dorește, prin Noul Bauhaus European, intensificarea colaborării celor care au un cuvânt de spus tocmai pentru a găsi răspunsuri în cheia protejării mediului. (autor Horia Daraban; foto: Matthew Henry/Unsplash)

2022-08-26
Gesturi mici cu impact mare - Dați termostatul în jos!

Gesturi mici cu impact mare - Dați termostatul în jos!

Uniunea Europeană a stabilit ca, până în 2050, să ajungă la neutralitate climatică, adică zero emisii nete, obiectiv care trebuie îndeplinit cu ajutorul Pactului verde European. Tot mai mulți oameni sunt interesați de problemele de mediu și solicită acțiuni din partea persoanelor responsabile, însă, dincolo de aceste acțiuni, fiecare poate contribui prin gesturi mici la reducerea emisiilor de carbon.

Am discutat despre acest subiect cu europarlamentara Maria Grapini și cu Ada Lungu, președinta Asociației Volens, o organizație non-guvernamentală care dezvoltă programe de protejare a mediului. (autor Robina Cornaciu; foto: Hermine Donceel EuranetPlus)

2022-08-22
Cât de prietenoși cu mediul sunt dezinfectanții?

Cât de prietenoși cu mediul sunt dezinfectanții?

Odată cu pandemia de Covid-19, cuvântul dezinfectare a intrat brusc în viața noastră. Acțiunea de a ne dezinfecta, de a curăța suprafețele pe care lucrăm, a devenit un gest pe care am început să-l facem aproape obsesiv.

De la simpla strângere de mână, până la contactul cu tastatura, cu un telefon ori banala atingere a unei clanțe, orice gest s-a transformat într-un posibil canal de transmitere a acestui virus care a schimbat felul în care trăiam până nu demult.

Masca de protecție și gelul dezinfectant sunt noile accesorii, iar spălatul pe mâini a devenit viral pe internet.

Am discutat cu europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, de profesie medic primar medicină de urgență, despre reguli de igienă și despre dezinfectanți ecologici. (autor Adelina Tocitu, foto: Raspopova Marina on Unsplash)

2022-08-22
Generația Z. Învățarea la distanță

Generația Z. Învățarea la distanță

Pandemia de Covid -19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.

În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.

„Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)

„Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni - o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)

2022-07-27
Cât de ,,verzi" pot fi evenimentele speciale?

Cât de ,,verzi" pot fi evenimentele speciale?

Prin evenimente speciale înțelegem orice adunare, cum sunt nunțile, spectacolele de muzică sau chiar târgurile și expozițiile. Unele sunt cu tematică agricolă și asupra lor ne vom îndrepta atenția in minutele următoare.  Acest tip de evenimente adună mii și zeci de mii de oameni, organizatori, expozanți sau vizitatori și lasă, după trei sau patru zile, propria amprentă de carbon.

Ștefan Rancu a disputat pe această temă cu europarlamentarul Daniel Buda, cu Corina Mareș și cu Cimi Enache, organizatori de tărguri cu tematică agricolă și alimentară. (foto: Matheus Frade/Unsplash, EuranetPlus)

2022-07-22
Avion, mai prietenos cu mediul?

Avion, mai prietenos cu mediul?

În Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani, transportul aerian a apropiat regiunile, oamenii și  a creat beneficii economice multiple. Însă  creșterea  numărului  curselor a adus în prim plan și efectele nocive asupra mediului pe care le generează avioanele. Datele oficiale europene arată că,  din toate variantele de transport, cel pe calea aerului este al doilea la capitolul  poluare, dupa cel rutier.

Având acestea pe fundal, sunt în  desfășurare mai multe inițiative.  Unele aparțin  instituțiilor europene care, prin demersuri legislative, vor să atingă în următoarele decenii neutralitatea climatică inclusiv în transportul aerian.

Alte demersuri aparțin  cercetătorilor,  oamenilor de știință,  industriei aeronautice,  implicați în proiecte prin care să  i se asigure avionului un viitor  electric sau unul bazat pe folosirea hidrogenului.

Promisiunile nu sunt utopice, dar nici simplu de îndeplinit. (realizator Hria Daraban, foto: Kowalik, Schmidbauer, Ribkin on Unsplash, EuranetPlus)

2022-07-22
Generația Z. Conferința privind Viitorul Europei: Ce-și doresc tinerii?

Generația Z. Conferința privind Viitorul Europei: Ce-și doresc tinerii?

În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.

Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?

Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetățenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: „M-au interesat cel mai mult temele despre educație, pentru că sistemul de învățământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte țări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să știe să le aplice. Mi se pare mult mai corect și mult mai interesant așa. Nu trebuie să știi formulele, poți să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să știi să le aplici în viață”.

Paul a absolvit clasa a X-a: „Consider că subiectul educației este foarte important. Fără educație nu poți face nimic în viață. Ai nevoie de educație și școala ar trebui să îți ofere acele cunoștințe și să te pregătească pentru viață, nu pentru niște teste. Aș vrea să fie mai mare influența de la Bruxelles cu privire la domeniul educației. Trebuie să se impună niște reguli”.

Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: „Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană".

„Deciziile pe care le luăm în instituțiile europene ne afectează viața de zi cu zi. De fapt, din legislația aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înțelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne privește în mod cât se poate de direct” (Alin Mituța, europarlamentar). (realizatoare Luana Pleșea)

2022-07-22
Generația Z. Migrația

Generația Z. Migrația

În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenției ONU pentru refugiați din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migrației a început să fie dezbătut la modul angajat și în Europa. Dar ce înseamnă migrație? Discutăm despre acest fenomen doar în situațiile în care oamenii își părăsesc propria țară pentru a fugi de război? Migrația este, de exemplu, și atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă țară a Uniunii Europene.

Ne explică ce este migrația și cum arată fenomenul migrației în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie și asistent de cercetare în cadrul UBB.

Bianca Vasile a coordonat Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) Italia și a scris despre imigrația românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea "Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigrație românească în Italia"). Ea spune că situația studenților români din Italia este foarte diferită de cea a studenților români din alte țări.

„La nivel intracomunitar, european cetățenii români și cetățenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migrația europeană pot să se miște liber în statele UE și în cele din spațiul Schengen în virtutea unor acorduri internaționale și a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migrația către spațiul comunitar. Dacă ești un cetățean al unei țări terțe Uniunii Europene, nu e atât de ușor să vii să te stabilești în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Științe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migrația? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu. (autor Luana Pleșea; foto: Katie Moum/Unsplash)

2022-07-05
Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?

Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.

În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.

Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.

România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european? (autor: Felicia Ristea, foto: Sven Mieke/Unsplash)

2022-06-24
Generația Z și sănătatea mintală

Generația Z și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieți normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităților legate locul de muncă, viața de familie, performanțele școlare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul și însingurarea caracteristice perioadei pandemice și mai nou șocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ține capul de afiș, deși ea este garantul unei societăți capabile, performante și reziliente. Subiectul sănătății mintale este rareori adus în discuție în spațiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanții generației Z, tineri deschiși la schimbare, expuși informațiilor și dezinhibați.

Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depășește 8 milioane, conform șefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceștia sunt tinerii români plecați la studii în prestigioase universități din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 și 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiți să răzbată singuri prin labirintul de emoții. În acest context, Liga Studenților Români din Străinătate a înființat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, și a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătății mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înțelege mai bine ce prin ce au trecut și prin ce trec tinerii noștri plecați la studii în afara țării am stat de vorbă unul dintre studenții cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneață.

Sănătatea mintală a ajuns și în atenția instituțiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetățenii europeni să depășească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speță, pe de o parte a europarlamentarului, și pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Bușoi, membru cu ștate vechi în legislativul european și premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru "munca în domeniul îmbunătățirii politicilor europene de sănătate". (autor Sorin Titus Iordan, foto Joshua Fuller/Unsplash)

2022-06-24
Poate politica să salveze planeta?

Poate politica să salveze planeta?

Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele, atmosfera, clima și viața de pe Pământ s-au modificat mereu de-a lungul timpului. Însă schimbările actuale diferă de cele din trecut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și agenții care le cauzează. Cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Răspunsul UE la schimbările climatice: obiective și legislație.

UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest context, provocările cu care se confruntă politicienii sunt multiple. Ei trebuie să un echilibru între protejarea mediului și continuarea dezvoltării societății. Cu detalii, Robina Cornaciu

2022-06-24
Bye, bye, car!

Bye, bye, car!

Circa 70% dintre cetățenii Uniunii Europene trăiesc în orașe, iar mulți dintre ei dețin autovehicule care reprezintă modalitatea dominantă de transport. Transportul rutier este responsabil pentru aproape 30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, însă pentru jumătate din aceste emisii responsabile sunt mașinile proprietate personală și camionetele.

O soluție ar fi ca locuitorii marilor orașe sau navetiștii să renunțe la utilizarea mașinilor personale pentru deplasările urbane, însă unii dintre ei nu au o altă alternativă. Cei care fac naveta în marile orașe nu au la dispoziție parcări în punctele nodale de transport sau în apropierea stațiilor de metrou astfel încât semnul exclamării de la tema acestui podcast, „Bye, bye, car!”, poate fi înlocuit, în cazul românilor, cu semnul întrebării.

Ștefan Baciu a discutat cu europarlamentarul Siegfried Mureșan despre decarbonizarea transportului în marile orașe europene, despre sprijinul pe care îl acordă instituțiile europene pentru reducerea poluării și, nu în ultimul rând, despre utilizarea bicicletei.

2022-06-24
Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

Fermierii viitorului vor trebui să adopte practici agricole mai durabile, care respectă clima și mediul din Uniunea Europeană. Diminuarea folosirii pesticidelor în culturile agricole și aplicarea de tehnologii prietenoase cu mediul, înființarea de suprafețe cultivate ecologic și protejarea biodiversității, sunt noile reguli introduse prin reforma Politicii Agricole Comune, asociată Pactului Verde European, care intră în vigoare în 2023.

În acest context, provocările cu care se confruntă tinerii fermieri sunt multiple. Ei trebuie să facă față tuturor acestor cerințe și să-și asume rolul crucial pe care îl au în protejarea mediului și în asigurarea securității alimentare a cetățenilor europeni. Cu detalii, Clara Iancu.

2022-06-24
Războiul copiilor  / Gina Poenaru

Războiul copiilor / Gina Poenaru

Putem să ne prefacem că nu știm. Putem să pretindem că este doar scenariul unui film de acțiune. Putem să ne preocupăm de vacanță, de valul de căldură și de prețul șezlongului în stațiunile de pe litoral. Putem, desigur, o vreme... Dar realitatea este atât de înfricoșătoare încât se apropie ziua în care nu ne vom mai putea privi, ca națiune, în oglindă. De la aderarea țării noastre la EU, infractorii s-au înmulțit și sunt mai puternici. Traficanții de persoane din România au devenit adevărați torționari, stăpâni de sclavi care fac adevărate cursuri de marketing, cumpără funcționari publici și folosesc drone mai performante decât ale poliției. Victimele lor preferate sunt minore cu vârste de la 10 la 12 ani! Uitate de familiile lor, fetițele sunt exploatate sexual, obișnuite cu bătaia, cu umilința și au normă la cerșit. Viitorul lor este doar o cifră în statistica dezolantă a prostituției scăpate de sub orice control.

Până când și până unde suntem dispuși să ignorăm acest flagel care ne distruge viitorul? O discuție pe viu cu Gina Poenaru / Radio România și Iana Matei / Reaching Out.



2022-06-14
Ce vom mânca peste 20 de ani?

Ce vom mânca peste 20 de ani?

Fermele viitorului vor trebui să fie eficiente, să țină cont de impactul pe care îl au activitățile agricole și de creștere a animalelor asupra mediului, să aibă modalități de utilizare a resurselor biodegradabile pentru a produce energie, să cotribuie la menținerea și protejarea sănătății oamenilor dar și a animalelor și plantelor.

Noua Politică Agricolă Comună ține cont de toate particularitățile din toate statele Uniunii Europene și prefigurează un viitor în care se pot realiza obiectivele de  dezvoltare durabilă, de deschidere către noi forme și tipuri de management al terenurilor, practici agricole și relații de piață.

Sub genericul „Green Deal”, am încercat să aflăm, între altele, ce vom mânca peste 20 de ani. (autor Felicia Ristea, foto Unsplash - Kevin_Gent)

2022-06-09
Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

În lumea digitală, la fel ca în natură, există o cantitate imensă de deșeuri, de la e-mailuri inutile, fișiere și aplicații neutilizate, până la duplicatele de fotografii. Toate sunt considerate deșeuri digitale și reprezintă o nouă sursă de poluare.

O fotografie sau un e-mail nu poluează mult, însă faptul că toți facem asta în fiecare zi lasă o amprentă asupra mediului.

Digitalizarea reprezintă aproape 4% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar ritmul de utilizare a internetului este în creștere și este de așteptat ca, până în 2025, acest procent să se dubleze.

Care ar fi deșeurile digitale la care ar trebui să renunțăm, ce ștergem și ce păstrăm într-un dispozitiv electronic și pentru cât timp, cum putem opri dependența de internet și dorința de a avea noi gadget-uri, dar și ce le spunem copiilor noștri că trebuie să facă atunci când comunică pe o rețea de socializare. 

Tema acestui podcast sub genericul Green Deal este poluarea digitală. Cristina Ghelasie a discutat cu doi jurnaliști specializați în domeniul IT, cu un activist de mediu și cu eurodeputata Ramona Strugariu, membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. (autor Cristina Ghelasie, foto EuranetPlus)

2022-06-09
Generația Z și social media

Generația Z și social media

Generația Z preferă să interacționeze pe rețele de socializare, comparativ cu generațiile precedente care preferă interacțiunea directă. 

Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităților de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcția de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoțională.

Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.

Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.

Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.

Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.

În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană  a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.

Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu. (autor Sorin Șchiopu, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din țara vecină au trecut granițele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmației sau Isaccea. Și tot din prima zi, oameni obișnuiți și organizații neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriașă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulți reprezentanți ai generației Z, unii chiar adolescenți la momentul începerii războiului.

Andreas Crăiuț este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, județul Suceava. Este un voluntar „profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinții săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aștepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar și 4 mașini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.

Din celălalt capăt al țării, mai exact din Filiași, județul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-și oferi ajutorul ucrainenilor nevoiți să își părăsească țara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-și părăsi țara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.

Acest fenomen al mobilizării rapide și al solidarizării cu ucrainenii loviți de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani și este profesor. Dar și unul dintre mulții voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiați ucraineni. El a călătorit în Polonia și în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, și cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.

Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaților tineri că vor fi încorporați... Asta au trăit tinerii, și nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situația de la Bruxelles? Este amenințată pacea în Europa? Cât de protejați suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoș Pîslaru. (autor Luana Pleșea, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Cine este Generația Z

Cine este Generația Z

Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.

Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?

Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.

Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.

Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.

Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România? 

Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.

Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor. (autor Cristina Ghelasie, foto: EuranetPlus)

2022-05-17
Fast Fashion

Fast Fashion

Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept „categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”. Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor inițiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenții. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente și de bună calitate, însă la prețuri mici, din cauza concurenței și a supraproducției.

Ștefan Baciu a discutat cu europarlamentara Maria Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentului European despre despre efectele înnoirii garderobei asupra mediului sau, dacă doriți, despre „păcatele” acestei tendințe pe care o putem eticheta drept „fast fashion”, de a cumpăra mult și ieftin și de a renunța, în același ritm, la îmbrăcămintea mai veche. (foto: EuranetPlus)

2022-05-17
Minorii din România,  între dezinteres politic și delăsare legislativă / Gina Poenaru

Minorii din România, între dezinteres politic și delăsare legislativă / Gina Poenaru

Traficul de persoane și agresiunile sexuale cu victime minori sunt rănile cele mai grave ale societății noastre. Din nefericire, cei mai expuși sunt tocmai copiii lăsați în urmă, cei ai căror părinți sunt plecați la muncă, peste hotare. Gina Poenaru detaliază, împreună cu Iana Matei de la Reaching out, cât de subțire este pojghița legală care apără minorii români de traficul de persoane și agresiunile sexuale. Realitatea este mult mai dură decât ne imaginăm mulți dintre noi. Lipsesc definiții juridice și ajustări legislative esențiale, fără de care suntem mai mereu la mila autorităților europene de resort, singurele care ne mențin, cu greu, pe linia de plutire. Ce fel de viitor are o țară care nu-și apără copiii?

2022-05-11