Radio România

Editia din 13-08-2022

Editia din 12-08-2022

Editia din 12-08-2022

Editia din 12-08-2022

Editia din 12-08-2022 - partea a doua

Editia din 12-08-2022 - prima parte

Editia din 12-08-2022

Editia din 12-08-2022

Editia din 12-08-2022

Editia din 12-08-2022

Editia din 12-08-2022

Editia din 11-08-2022

Editia din 11-08-2022 - partea a doua

Editia din 11-08-2022 - prima parte

Editia din 11-08-2022

Editia din 11-08-2022

Editia din 11-08-2022

Editia din 10-08-2022

Editia din 11-08-2022

Editia din 10-08-2022

Editia din 10-08-2022 - partea a doua

Editia din 10-08-2022 - prima parte

Editia din 10-08-2022

Editia din 09-08-2022

Generația Z. Învățarea la distanță

Pandemia de Covid -19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.

În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.

„Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)

„Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni - o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)

Cât de ,,verzi" pot fi evenimentele speciale?

Prin evenimente speciale înțelegem orice adunare, cum sunt nunțile, spectacolele de muzică sau chiar târgurile și expozițiile. Unele sunt cu tematică agricolă şi asupra lor ne vom îndrepta atenția in minutele următoare.  Acest tip de evenimente adună mii și zeci de mii de oameni, organizatori, expozanți sau vizitatori şi lasă, după trei sau patru zile, propria amprentă de carbon.

Ştefan Rancu a disputat pe această temă cu europarlamentarul Daniel Buda, cu Corina Mareș şi cu Cimi Enache, organizatori de tărguri cu tematică agricolă şi alimentară. (foto: Matheus Frade/Unsplash, EuranetPlus)

Avion, mai prietenos cu mediul?

În Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani, transportul aerian a apropiat regiunile, oamenii și  a creat beneficii economice multiple. Însă  creșterea  numărului  curselor a adus în prim plan și efectele nocive asupra mediului pe care le generează avioanele. Datele oficiale europene arată că,  din toate variantele de transport, cel pe calea aerului este al doilea la capitolul  poluare, dupa cel rutier.

Având acestea pe fundal, sunt în  desfășurare mai multe inițiative.  Unele aparțin  instituțiilor europene care, prin demersuri legislative, vor să atingă în următoarele decenii neutralitatea climatică inclusiv în transportul aerian.

Alte demersuri aparțin  cercetătorilor,  oamenilor de știință,  industriei aeronautice,  implicați în proiecte prin care să  i se asigure avionului un viitor  electric sau unul bazat pe folosirea hidrogenului.

Promisiunile nu sunt utopice, dar nici simplu de îndeplinit. (realizator Hria Daraban, foto: Kowalik, Schmidbauer, Ribkin on Unsplash, EuranetPlus)

Generaţia Z. Conferinţa privind Viitorul Europei: Ce-şi doresc tinerii?

În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.

Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?

Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetăţenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: „M-au interesat cel mai mult temele despre educaţie, pentru că sistemul de învăţământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte ţări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să ştie să le aplice. Mi se pare mult mai corect şi mult mai interesant aşa. Nu trebuie să ştii formulele, poţi să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să ştii să le aplici în viaţă”.

Paul a absolvit clasa a X-a: „Consider că subiectul educaţiei este foarte important. Fără educaţie nu poţi face nimic în viaţă. Ai nevoie de educaţie şi şcoala ar trebui să îţi ofere acele cunoştinţe şi să te pregătească pentru viaţă, nu pentru nişte teste. Aş vrea să fie mai mare influenţa de la Bruxelles cu privire la domeniul educaţiei. Trebuie să se impună nişte reguli”.

Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: „Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană".

„Deciziile pe care le luăm în instituţiile europene ne afectează viaţa de zi cu zi. De fapt, din legislaţia aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înţelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne priveşte în mod cât se poate de direct” (Alin Mituţa, europarlamentar). (realizatoare Luana Pleşea)

Generaţia Z. Migraţia

În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.

Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.

Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea "Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia"). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.

„La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu. (autor Luana Pleşea; foto: Katie Moum/Unsplash)

Cât de angajabili sunt? Ce oportunităţi de angajare există?

Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?

Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.

În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.

Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.

România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european? (autor: Felicia Ristea, foto: Sven Mieke/Unsplash)

Generaţia Z şi sănătatea mintală

Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieţi normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităţilor legate locul de muncă, viaţa de familie, performanţele şcolare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul şi însingurarea caracteristice perioadei pandemice şi mai nou şocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ţine capul de afiş, deşi ea este garantul unei societăţi capabile, performante şi reziliente. Subiectul sănătăţii mintale este rareori adus în discuţie în spaţiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanţii generaţiei Z, tineri deschişi la schimbare, expuşi informaţiilor şi dezinhibaţi.

Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depăşeşte 8 milioane, conform şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceştia sunt tinerii români plecaţi la studii în prestigioase universităţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 şi 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiţi să răzbată singuri prin labirintul de emoţii. În acest context, Liga Studenţilor Români din Străinătate a înfiinţat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, şi a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătăţii mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înţelege mai bine ce prin ce au trecut şi prin ce trec tinerii noştri plecaţi la studii în afara ţării am stat de vorbă unul dintre studenţii cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneaţă.

Sănătatea mintală a ajuns şi în atenţia instituţiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetăţenii europeni să depăşească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speţă, pe de o parte a europarlamentarului, şi pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Buşoi, membru cu ştate vechi în legislativul european şi premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru "munca în domeniul îmbunătăţirii politicilor europene de sănătate". (autor Sorin Titus Iordan, foto Joshua Fuller/Unsplash)

Poate politica să salveze planeta?

Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele, atmosfera, clima și viața de pe Pământ s-au modificat mereu de-a lungul timpului. Însă schimbările actuale diferă de cele din trecut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și agenții care le cauzează. Cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Răspunsul UE la schimbările climatice: obiective și legislație.

UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest context, provocările cu care se confruntă politicienii sunt multiple. Ei trebuie să un echilibru între protejarea mediului şi continuarea dezvoltării societății. Cu detalii, Robina Cornaciu

Bye, bye, car!

Circa 70% dintre cetățenii Uniunii Europene trăiesc în orașe, iar mulți dintre ei dețin autovehicule care reprezintă modalitatea dominantă de transport. Transportul rutier este responsabil pentru aproape 30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, însă pentru jumătate din aceste emisii responsabile sunt mașinile proprietate personală și camionetele.

O soluţie ar fi ca locuitorii marilor oraşe sau navetiştii să renunţe la utilizarea maşinilor personale pentru deplasările urbane, însă unii dintre ei nu au o altă alternativă. Cei care fac naveta în marile oraşe nu au la dispoziţie parcări în punctele nodale de transport sau în apropierea staţiilor de metrou astfel încât semnul exclamării de la tema acestui podcast, „Bye, bye, car!”, poate fi înlocuit, în cazul românilor, cu semnul întrebării.

Ştefan Baciu a discutat cu europarlamentarul Siegfried Mureşan despre decarbonizarea transportului în marile oraşe europene, despre sprijinul pe care îl acordă instituţiile europene pentru reducerea poluării şi, nu în ultimul rând, despre utilizarea bicicletei.

Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

Fermierii viitorului vor trebui să adopte practici agricole mai durabile, care respectă clima şi mediul din Uniunea Europeană. Diminuarea folosirii pesticidelor în culturile agricole şi aplicarea de tehnologii prietenoase cu mediul, înfiinţarea de suprafeţe cultivate ecologic şi protejarea biodiversităţii, sunt noile reguli introduse prin reforma Politicii Agricole Comune, asociată Pactului Verde European, care intră în vigoare în 2023.

În acest context, provocările cu care se confruntă tinerii fermieri sunt multiple. Ei trebuie să facă faţă tuturor acestor cerinţe şi să-şi asume rolul crucial pe care îl au în protejarea mediului şi în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni. Cu detalii, Clara Iancu.

Războiul copiilor / Gina Poenaru

Putem să ne prefacem că nu știm. Putem să pretindem că este doar scenariul unui film de acțiune. Putem să ne preocupăm de vacanță, de valul de căldură și de prețul șezlongului în stațiunile de pe litoral. Putem, desigur, o vreme... Dar realitatea este atât de înfricoșătoare încât se apropie ziua în care nu ne vom mai putea privi, ca națiune, în oglindă. De la aderarea țării noastre la EU, infractorii s-au înmulțit și sunt mai puternici. Traficanții de persoane din România au devenit adevărați torționari, stăpâni de sclavi care fac adevărate cursuri de marketing, cumpără funcționari publici și folosesc drone mai performante decât ale poliției. Victimele lor preferate sunt minore cu vârste de la 10 la 12 ani! Uitate de familiile lor, fetițele sunt exploatate sexual, obișnuite cu bătaia, cu umilința și au normă la cerșit. Viitorul lor este doar o cifră în statistica dezolantă a prostituției scăpate de sub orice control.

Până când și până unde suntem dispuși să ignorăm acest flagel care ne distruge viitorul? O discuție pe viu cu Gina Poenaru / Radio România și Iana Matei / Reaching Out.

Ce vom mânca peste 20 de ani?

Fermele viitorului vor trebui să fie eficiente, să țină cont de impactul pe care îl au activitățile agricole și de creștere a animalelor asupra mediului, să aibă modalități de utilizare a resurselor biodegradabile pentru a produce energie, să cotribuie la menținerea și protejarea sănătății oamenilor dar și a animalelor și plantelor.

Noua Politică Agricolă Comună ține cont de toate particularitățile din toate statele Uniunii Europene și prefigurează un viitor în care se pot realiza obiectivele de  dezvoltare durabilă, de deschidere către noi forme și tipuri de management al terenurilor, practici agricole și relații de piață.

Sub genericul „Green Deal”, am încercat să aflăm, între altele, ce vom mânca peste 20 de ani. (autor Felicia Ristea, foto Unsplash - Kevin_Gent)

Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

În lumea digitală, la fel ca în natură, există o cantitate imensă de deșeuri, de la e-mailuri inutile, fișiere și aplicații neutilizate, până la duplicatele de fotografii. Toate sunt considerate deșeuri digitale și reprezintă o nouă sursă de poluare.

O fotografie sau un e-mail nu poluează mult, însă faptul că toți facem asta în fiecare zi lasă o amprentă asupra mediului.

Digitalizarea reprezintă aproape 4% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar ritmul de utilizare a internetului este în creștere și este de așteptat ca, până în 2025, acest procent să se dubleze.

Care ar fi deșeurile digitale la care ar trebui să renunțăm, ce ștergem și ce păstrăm într-un dispozitiv electronic și pentru cât timp, cum putem opri dependența de internet și dorința de a avea noi gadget-uri, dar și ce le spunem copiilor noștri că trebuie să facă atunci când comunică pe o rețea de socializare. 

Tema acestui podcast sub genericul Green Deal este poluarea digitală. Cristina Ghelasie a discutat cu doi jurnaliști specializați în domeniul IT, cu un activist de mediu și cu eurodeputata Ramona Strugariu, membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. (autor Cristina Ghelasie, foto EuranetPlus)

Generația Z și social media

Generaţia Z preferă să interacţioneze pe reţele de socializare, comparativ cu generaţiile precedente care preferă interacţiunea directă. 

Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităţilor de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcţia de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoţională.

Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.

Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.

Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.

Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.

În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană  a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.

Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu. (autor Sorin Şchiopu, foto: EuranetPlus)

Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din ţara vecină au trecut graniţele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmaţiei sau Isaccea. Şi tot din prima zi, oameni obişnuiţi şi organizaţii neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriaşă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z, unii chiar adolescenţi la momentul începerii războiului.

Andreas Crăiuţ este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, judeţul Suceava. Este un voluntar „profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinţii săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aştepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar şi 4 maşini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.

Din celălalt capăt al ţării, mai exact din Filiaşi, judeţul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-şi oferi ajutorul ucrainenilor nevoiţi să îşi părăsească ţara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-şi părăsi ţara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.

Acest fenomen al mobilizării rapide şi al solidarizării cu ucrainenii loviţi de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani şi este profesor. Dar şi unul dintre mulţii voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiaţi ucraineni. El a călătorit în Polonia şi în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, şi cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.

Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaţilor tineri că vor fi încorporaţi... Asta au trăit tinerii, şi nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situaţia de la Bruxelles? Este ameninţată pacea în Europa? Cât de protejaţi suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoş Pîslaru. (autor Luana Pleşea, foto: EuranetPlus)

Cine este Generația Z

Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.

Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?

Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.

Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.

Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.

Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România? 

Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.

Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor. (autor Cristina Ghelasie, foto: EuranetPlus)

Fast Fashion

Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept „categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”. Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor iniţiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenţii. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente şi de bună calitate, însă la preţuri mici, din cauza concurenţei şi a supraproducţiei.

Ştefan Baciu a discutat cu europarlamentara Maria Grapini, vicepreşedintă a Comisiei pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentului European despre despre efectele înnoirii garderobei asupra mediului sau, dacă doriţi, despre „păcatele” acestei tendinţe pe care o putem eticheta drept „fast fashion”, de a cumpăra mult şi ieftin şi de a renunţa, în acelaşi ritm, la îmbrăcămintea mai veche. (foto: EuranetPlus)

Minorii din România, între dezinteres politic și delăsare legislativă / Gina Poenaru

Traficul de persoane și agresiunile sexuale cu victime minori sunt rănile cele mai grave ale societății noastre. Din nefericire, cei mai expuși sunt tocmai copiii lăsați în urmă, cei ai căror părinți sunt plecați la muncă, peste hotare. Gina Poenaru detaliază, împreună cu Iana Matei de la Reaching out, cât de subțire este pojghița legală care apără minorii români de traficul de persoane și agresiunile sexuale. Realitatea este mult mai dură decât ne imaginăm mulți dintre noi. Lipsesc definiții juridice și ajustări legislative esențiale, fără de care suntem mai mereu la mila autorităților europene de resort, singurele care ne mențin, cu greu, pe linia de plutire. Ce fel de viitor are o țară care nu-și apără copiii?

Poveștile copiilor lăsați în urmă / Gina Poenaru.

Poveștile copiilor rămași în urmă sunt povești cu final trist sau, în cel mai bun caz suspendat. Unii se așteaptă să-și mai revadă părinții doar când aceștia vor fi prea bătrâni să mai poată lucra în străinătate, alții au renunțat de tot. Până atunci, își macină tristețea și singurătatea, crescuți decenii întregi de bunicii care sunt adesea mult prea bătrâni și bolnavi pentru un astfel de efort. Tot în legătură cu acești copii, profesorii trag un semnal de alarmă: deși aceasta este o situație insuficient documentată, acești

copii au rezultate școlare mai slabe și se confruntă cu un risc mărit de abandon școlar. Singura speranță firavă, în sprijinul lor, sunt centrele de zi de tip after school apărute la nivel comunal în cadrul programului național ”Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa și instruirea personalului aferent”. Află mai multe din discuția primarului Romeo Magopeț și a coordonatorului Petru Aboghioaiei cu colega noastră Gina Poenaru.

Părinții și primăriile nu declară copiii rămași singuri acasă / Gina Poenaru

Mii de copii din județul Botoșani cresc așteptându-și părinții să se întoarcă din străinătate. Acești copii trebuie atent monitorizați și un rol important le revine profesorilor care sesizează primii și pot semnala din timp problemele grave cu care se confruntă. Dar ca să-i poți ajuta, trebuie să știi de ei... Din păcate, încă nu cunoaștem exact numărul copiilor expuși acestor riscuri Descoperă alături de Gina Poenaru și Alexandru Valentin Colbu, directorul Direcției generale de asistență socială și protecție a copilului, ce este de făcut și cine pune bețe în roate celor care luptă în linia întâi să-i ajute pe micii însingurați ai României moderne.

Interviu Margherita Maniscalco şi Roberta Maddalena / Mihaela Munteanu

„În zona Ragusa, Sicilia, există o comunitate semnificativă de muncitori agricoli, în principal femei ce vin din zona de Nord Est a României. Noi, CISS ONG ne dorim să tragem un semnal de alarmă asupra condiţiilor de muncă din Ragusa, să fim avocaţi ai respectării drepturilor migranţilor din România”.

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România a stat de vorbă cu Margherita Maniscalco şi Roberta Maddalena, experţi in cadrul Associazione Culturale Cooperazione Sud CISS ONG - organizație umanitară și de protejare a migranților.

Ce-ți lipseste cel mai mult ? Dragostea mamei / Gina Poenaru

Sărăcia și lipsa de perspectivă au determinat migrația femeilor din regiunea Moldovei în Italia.
Copiii rămași acasă au nevoie de suport educațional, psihologic și social, instrumente accesate de autoritatea locală din Flămânzi, județul Botoșani, prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 1 million de euro, ce vizează reducerea și prevenirea abandonului școlar.

Depresiile grave împing copiii spre suicid! / Gina Poenaru

Descoperă cât de puternic este impactul asupra copiilor lăsați în supravegherea unor bunici adesori prea bătrâni sau a unor persoane indisponibile emoțional în interviul realizat de colega noastră, Gina Poenaru cu Laura Jijie, medic primar de psihiatrie pediatrică al Spitalului Județean de Urgență Mavromati, din Botoșani.

O discuție relevantă despre principalele semne ale anxiozității copilului, riscul major de suicid și rolul important pe care-l pot juca profesorii în semnalarea și prevenirea unor situații fără ieșire.

Silvia Dumitrache - efectele migrației și răspunderea statelor

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România Iaşi a stat de vorbă cu Silvia Dumitrache, președinta Asociației Femeilor Românce din Italia (Associazione Donne Romene in Italia), omul care încearcă, de peste 11 ani, să sensibilizeze opinia publică, societatea, instituţiile statului din Italia şi România cu privire la drama copiilor ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate.