Radio România

Editia din 28-06-2022

2022-06-28

Editia din 28-06-2022

2022-06-28

Editia din 28-06-2022

2022-06-28

Editia din 28-06-2022 - partea a doua

2022-06-28

Editia din 28-06-2022 - prima parte

2022-06-28

Editia din 27-06-2022

2022-06-28

Editia din 27-06-2022

2022-06-28

Editia din 28-06-2022

2022-06-28

Editia din 27-06-2022

2022-06-28

Editia din 27-06-2022

2022-06-28
Editia din 27-06-2022

Editia din 27-06-2022

2022-06-28

Editia din 28-06-2022

2022-06-28
 „Ai noștri, cei nu foarte departe”  Invitat: dl. dr. Mihai Nicolae, avocat și publicist, director al Institutului „Frații Golescu”

„Ai noștri, cei nu foarte departe” Invitat: dl. dr. Mihai Nicolae, avocat și publicist, director al Institutului „Frații Golescu”

Poate că mesajul agentului diplomatic...  

2022-06-27

Editia din 27-06-2022

2022-06-27

Editia din 26-06-2022 partea a doua

2022-06-27

Editia din 26-06-2022 prima parte

2022-06-27

Editia din 27-06-2022

2022-06-27

Editia din 27-06-2022

2022-06-27

Editia din 27-06-2022

2022-06-27

Editia din 27-06-2022

2022-06-27

Editia din 27-06-2022

2022-06-27

Editia din 26-06-2022

2022-06-26

Editia din 24-06-2022

2022-06-26

Editia din 24-06-2022

2022-06-26
Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?

Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.

În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.

Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.

România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european? (autor: Felicia Ristea, foto: Sven Mieke/Unsplash)

2022-06-24
Generația Z și sănătatea mintală

Generația Z și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieți normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităților legate locul de muncă, viața de familie, performanțele școlare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul și însingurarea caracteristice perioadei pandemice și mai nou șocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ține capul de afiș, deși ea este garantul unei societăți capabile, performante și reziliente. Subiectul sănătății mintale este rareori adus în discuție în spațiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanții generației Z, tineri deschiși la schimbare, expuși informațiilor și dezinhibați.

Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depășește 8 milioane, conform șefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceștia sunt tinerii români plecați la studii în prestigioase universități din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 și 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiți să răzbată singuri prin labirintul de emoții. În acest context, Liga Studenților Români din Străinătate a înființat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, și a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătății mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înțelege mai bine ce prin ce au trecut și prin ce trec tinerii noștri plecați la studii în afara țării am stat de vorbă unul dintre studenții cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneață.

Sănătatea mintală a ajuns și în atenția instituțiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetățenii europeni să depășească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speță, pe de o parte a europarlamentarului, și pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Bușoi, membru cu ștate vechi în legislativul european și premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru "munca în domeniul îmbunătățirii politicilor europene de sănătate". (autor Sorin Titus Iordan, foto Joshua Fuller/Unsplash)

2022-06-24
Poate politica să salveze planeta?

Poate politica să salveze planeta?

Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele, atmosfera, clima și viața de pe Pământ s-au modificat mereu de-a lungul timpului. Însă schimbările actuale diferă de cele din trecut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și agenții care le cauzează. Cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Răspunsul UE la schimbările climatice: obiective și legislație.

UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest context, provocările cu care se confruntă politicienii sunt multiple. Ei trebuie să un echilibru între protejarea mediului și continuarea dezvoltării societății. Cu detalii, Robina Cornaciu

2022-06-24
Bye, bye, car!

Bye, bye, car!

Circa 70% dintre cetățenii Uniunii Europene trăiesc în orașe, iar mulți dintre ei dețin autovehicule care reprezintă modalitatea dominantă de transport. Transportul rutier este responsabil pentru aproape 30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, însă pentru jumătate din aceste emisii responsabile sunt mașinile proprietate personală și camionetele.

O soluție ar fi ca locuitorii marilor orașe sau navetiștii să renunțe la utilizarea mașinilor personale pentru deplasările urbane, însă unii dintre ei nu au o altă alternativă. Cei care fac naveta în marile orașe nu au la dispoziție parcări în punctele nodale de transport sau în apropierea stațiilor de metrou astfel încât semnul exclamării de la tema acestui podcast, „Bye, bye, car!”, poate fi înlocuit, în cazul românilor, cu semnul întrebării.

Ștefan Baciu a discutat cu europarlamentarul Siegfried Mureșan despre decarbonizarea transportului în marile orașe europene, despre sprijinul pe care îl acordă instituțiile europene pentru reducerea poluării și, nu în ultimul rând, despre utilizarea bicicletei.

2022-06-24
Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

Fermierii viitorului vor trebui să adopte practici agricole mai durabile, care respectă clima și mediul din Uniunea Europeană. Diminuarea folosirii pesticidelor în culturile agricole și aplicarea de tehnologii prietenoase cu mediul, înființarea de suprafețe cultivate ecologic și protejarea biodiversității, sunt noile reguli introduse prin reforma Politicii Agricole Comune, asociată Pactului Verde European, care intră în vigoare în 2023.

În acest context, provocările cu care se confruntă tinerii fermieri sunt multiple. Ei trebuie să facă față tuturor acestor cerințe și să-și asume rolul crucial pe care îl au în protejarea mediului și în asigurarea securității alimentare a cetățenilor europeni. Cu detalii, Clara Iancu.

2022-06-24
Ce vom mânca peste 20 de ani?

Ce vom mânca peste 20 de ani?

Fermele viitorului vor trebui să fie eficiente, să țină cont de impactul pe care îl au activitățile agricole și de creștere a animalelor asupra mediului, să aibă modalități de utilizare a resurselor biodegradabile pentru a produce energie, să cotribuie la menținerea și protejarea sănătății oamenilor dar și a animalelor și plantelor.

Noua Politică Agricolă Comună ține cont de toate particularitățile din toate statele Uniunii Europene și prefigurează un viitor în care se pot realiza obiectivele de  dezvoltare durabilă, de deschidere către noi forme și tipuri de management al terenurilor, practici agricole și relații de piață.

Sub genericul „Green Deal”, am încercat să aflăm, între altele, ce vom mânca peste 20 de ani. (autor Felicia Ristea, foto Unsplash - Kevin_Gent)

2022-06-09
Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

În lumea digitală, la fel ca în natură, există o cantitate imensă de deșeuri, de la e-mailuri inutile, fișiere și aplicații neutilizate, până la duplicatele de fotografii. Toate sunt considerate deșeuri digitale și reprezintă o nouă sursă de poluare.

O fotografie sau un e-mail nu poluează mult, însă faptul că toți facem asta în fiecare zi lasă o amprentă asupra mediului.

Digitalizarea reprezintă aproape 4% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar ritmul de utilizare a internetului este în creștere și este de așteptat ca, până în 2025, acest procent să se dubleze.

Care ar fi deșeurile digitale la care ar trebui să renunțăm, ce ștergem și ce păstrăm într-un dispozitiv electronic și pentru cât timp, cum putem opri dependența de internet și dorința de a avea noi gadget-uri, dar și ce le spunem copiilor noștri că trebuie să facă atunci când comunică pe o rețea de socializare. 

Tema acestui podcast sub genericul Green Deal este poluarea digitală. Cristina Ghelasie a discutat cu doi jurnaliști specializați în domeniul IT, cu un activist de mediu și cu eurodeputata Ramona Strugariu, membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. (autor Cristina Ghelasie, foto EuranetPlus)

2022-06-09
Generația Z și social media

Generația Z și social media

Generația Z preferă să interacționeze pe rețele de socializare, comparativ cu generațiile precedente care preferă interacțiunea directă. 

Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităților de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcția de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoțională.

Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.

Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.

Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.

Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.

În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană  a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.

Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu. (autor Sorin Șchiopu, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din țara vecină au trecut granițele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmației sau Isaccea. Și tot din prima zi, oameni obișnuiți și organizații neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriașă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulți reprezentanți ai generației Z, unii chiar adolescenți la momentul începerii războiului.

Andreas Crăiuț este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, județul Suceava. Este un voluntar „profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinții săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aștepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar și 4 mașini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.

Din celălalt capăt al țării, mai exact din Filiași, județul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-și oferi ajutorul ucrainenilor nevoiți să își părăsească țara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-și părăsi țara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.

Acest fenomen al mobilizării rapide și al solidarizării cu ucrainenii loviți de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani și este profesor. Dar și unul dintre mulții voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiați ucraineni. El a călătorit în Polonia și în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, și cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.

Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaților tineri că vor fi încorporați... Asta au trăit tinerii, și nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situația de la Bruxelles? Este amenințată pacea în Europa? Cât de protejați suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoș Pîslaru. (autor Luana Pleșea, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Cine este Generația Z

Cine este Generația Z

Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.

Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?

Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.

Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.

Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.

Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România? 

Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.

Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor. (autor Cristina Ghelasie, foto: EuranetPlus)

2022-05-17
Fast Fashion

Fast Fashion

Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept „categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”. Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor inițiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenții. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente și de bună calitate, însă la prețuri mici, din cauza concurenței și a supraproducției.

Ștefan Baciu a discutat cu europarlamentara Maria Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentului European despre despre efectele înnoirii garderobei asupra mediului sau, dacă doriți, despre „păcatele” acestei tendințe pe care o putem eticheta drept „fast fashion”, de a cumpăra mult și ieftin și de a renunța, în același ritm, la îmbrăcămintea mai veche. (foto: EuranetPlus)

2022-05-17
Minorii din România,  între dezinteres politic și delăsare legislativă / Gina Poenaru

Minorii din România, între dezinteres politic și delăsare legislativă / Gina Poenaru

Traficul de persoane și agresiunile sexuale cu victime minori sunt rănile cele mai grave ale societății noastre. Din nefericire, cei mai expuși sunt tocmai copiii lăsați în urmă, cei ai căror părinți sunt plecați la muncă, peste hotare. Gina Poenaru detaliază, împreună cu Iana Matei de la Reaching out, cât de subțire este pojghița legală care apără minorii români de traficul de persoane și agresiunile sexuale. Realitatea este mult mai dură decât ne imaginăm mulți dintre noi. Lipsesc definiții juridice și ajustări legislative esențiale, fără de care suntem mai mereu la mila autorităților europene de resort, singurele care ne mențin, cu greu, pe linia de plutire. Ce fel de viitor are o țară care nu-și apără copiii?

2022-05-11
Poveștile copiilor lăsați în urmă / Gina Poenaru.

Poveștile copiilor lăsați în urmă / Gina Poenaru.

Poveștile copiilor rămași în urmă sunt povești cu final trist sau, în cel mai bun caz suspendat. Unii se așteaptă să-și mai revadă părinții doar când aceștia vor fi prea bătrâni să mai poată lucra în străinătate, alții au renunțat de tot. Până atunci, își macină tristețea și singurătatea, crescuți decenii întregi de bunicii care sunt adesea mult prea bătrâni și bolnavi pentru un astfel de efort. Tot în legătură cu acești copii, profesorii trag un semnal de alarmă: deși aceasta este o situație insuficient documentată, acești

copii au rezultate școlare mai slabe și se confruntă cu un risc mărit de abandon școlar. Singura speranță firavă, în sprijinul lor, sunt centrele de zi de tip after school apărute la nivel comunal în cadrul programului național ”Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa și instruirea personalului aferent”. Află mai multe din discuția primarului Romeo Magopeț și a coordonatorului Petru Aboghioaiei cu colega noastră Gina Poenaru.

2022-05-09
Părinții și primăriile nu declară copiii rămași singuri acasă / Gina Poenaru

Părinții și primăriile nu declară copiii rămași singuri acasă / Gina Poenaru

Mii de copii din județul Botoșani cresc așteptându-și părinții să se întoarcă din străinătate. Acești copii trebuie atent monitorizați și un rol important le revine profesorilor care sesizează primii și pot semnala din timp problemele grave cu care se confruntă. Dar ca să-i poți ajuta, trebuie să știi de ei... Din păcate, încă nu cunoaștem exact numărul copiilor expuși acestor riscuri Descoperă alături de Gina Poenaru și Alexandru Valentin Colbu, directorul Direcției generale de asistență socială și protecție a copilului, ce este de făcut și cine pune bețe în roate celor care luptă în linia întâi să-i ajute pe micii însingurați ai României moderne.

2022-03-21
Interviu Margherita Maniscalco și Roberta Maddalena / Mihaela Munteanu

Interviu Margherita Maniscalco și Roberta Maddalena / Mihaela Munteanu

„În zona Ragusa, Sicilia, există o comunitate semnificativă de muncitori agricoli, în principal femei ce vin din zona de Nord Est a României. Noi, CISS ONG ne dorim să tragem un semnal de alarmă asupra condițiilor de muncă din Ragusa, să fim avocați ai respectării drepturilor migranților din România”.

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România a stat de vorbă cu Margherita Maniscalco și Roberta Maddalena, experți in cadrul Associazione Culturale Cooperazione Sud CISS ONG - organizație umanitară și de protejare a migranților.

2022-02-07
Ce-ți lipseste cel mai mult ? Dragostea mamei / Gina Poenaru

Ce-ți lipseste cel mai mult ? Dragostea mamei / Gina Poenaru

Sărăcia și lipsa de perspectivă au determinat migrația femeilor din regiunea Moldovei în Italia.
Copiii rămași acasă au nevoie de suport educațional, psihologic și social, instrumente accesate de autoritatea locală din Flămânzi, județul Botoșani, prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 1 million de euro, ce vizează reducerea și prevenirea abandonului școlar.

2022-02-02
Depresiile grave împing copiii spre suicid! / Gina Poenaru

Depresiile grave împing copiii spre suicid! / Gina Poenaru

Descoperă cât de puternic este impactul asupra copiilor lăsați în supravegherea unor bunici adesori prea bătrâni sau a unor persoane indisponibile emoțional în interviul realizat de colega noastră, Gina Poenaru cu Laura Jijie, medic primar de psihiatrie pediatrică al Spitalului Județean de Urgență Mavromati, din Botoșani.

O discuție relevantă despre principalele semne ale anxiozității copilului, riscul major de suicid și rolul important pe care-l pot juca profesorii în semnalarea și prevenirea unor situații fără ieșire.

2022-01-31
Silvia Dumitrache - efectele migrației și răspunderea statelor

Silvia Dumitrache - efectele migrației și răspunderea statelor

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România Iași a stat de vorbă cu Silvia Dumitrache, președinta Asociației Femeilor Românce din Italia (Associazione Donne Romene in Italia), omul care încearcă, de peste 11 ani, să sensibilizeze opinia publică, societatea, instituțiile statului din Italia și România cu privire la drama copiilor ai căror părinți pleacă la muncă în străinătate.

2022-01-10
Întoarcerea la natură

Întoarcerea la natură

Întoarcerea la natură înseamnă, poate, implicarea într-o acțiune de ecologizare sau utilizarea unor plante în locul unor medicamnete de sinteză.

Pentru unii dintre noi, întoarcerea la natură capătă adevăratul înțeles, adică o viață petrecută într-o zonă liniștită, departe de marile așezări urbane. Aici, apa din bidonul de plastic sau cea filtrată de la robinet este înlocuită în cu cea scoasă dintr-o fântână sau cu cea a unui izvor, iar casa tradițională asigură o izolare termică mult mai bună decât cea a unui apartament dintr-un bloc de locuințe.

De asemenea, hrana sănătoasă este tot o fațetă a întoarcerii la natură. Ștefan Baciu ne oferă detalii. (foto: EuranetPlus)

2021-12-20
Italiano Insieme: Invictus Romania, la forza di ricominciare e superare se stessi (2021)

Italiano Insieme: Invictus Romania, la forza di ricominciare e superare se stessi (2021)

"Lo sport che fa bene. Integrazione. Comunità. Sostenibilità", la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale

Invictus Romania, la forza di ricominciare e superare se stessi: Un progetto sportivo e ugualmente educativo, di recupero e reintegrazione attraverso lo sport, con un messaggio di amicizia e solidarietà, insieme alla squadra Invictus Romania: raggruppa militari feriti in missioni all’estero, che hanno ritrovato la forza di andare avanti. La loro storia è nata nel 2014, quando i Giochi Invictus vennero lanciati dal principe Harry d’Inghilterra. Nello stesso anno, un gruppo di volontari militari e civili ha dato vita all’Associazione Invictus Romania, che, insieme a enti governativi e non governativi, appoggia la partecipazione dei militari feriti a gare nazionali e internazionali. Siamo andati a trovarli durante gli allenamenti per i prossimi Giochi Invictus, previsti per quest’anno all’Aja, in Olanda, ma rinviati al 2022 per l’emergenza pandemica.

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

2021-12-12
Italiano insieme: Con Dante (2021)

Italiano insieme: Con Dante (2021)

“Con Dante”, la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale

“Dante Alighieri in Romania – scuola, traduzione e tradizione”: 700 anni dopo la sua scomparsa, “rintracciamo” il Sommo Poeta in Romania insieme alle professoresse Smaranda Bratu Elian dell’Università di Bucarest, responsabile della Collana Italiana presso l’Editrice Humanitas, Daniela Ducu, insegnante di lingua e letteratura italiana e capo dipartimento della sezione bilingue del Liceo Dante Alighieri di Bucarest, e la lettrice Isabella Chiais, che insegna letteratura, cultura e civiltà italiana, ma anche la storia e la geografia del Bel Paese allo stesso prestigioso liceo della Capitale romena.

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

2021-12-12
Italiano insieme: Fellini a....Bucarest (2020)

Italiano insieme: Fellini a....Bucarest (2020)

“Fellini a...Bucarest”, il contributo di Radio Romania Internazionale alla coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona,

Nel centenario della nascita di Federico Fellini, abbiamo ricordato il “Genio immortale” insieme a Irina Margareta Nistor, critico cinematografico e autrice radiotelevisiva romena, l’allora direttore dell’Istituto Italiano di Bucarest, Maria Luisa Scolari, e il capo della Redazione Teatro Radiofonico di Radio Romania, Attila Vizauer.

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

2021-12-12
Italiano insieme: Quando c’è la Comunità (2020)

Italiano insieme: Quando c’è la Comunità (2020)

“Quando c’è la Comunità”, la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale

In piena emergenza coronavirus, la Comunità Radiotelevisiva Italofona e i suoi membri sono andati avanti. Con la coproduzione in emergenza “Quando c'è la Comunità”, abbiamo voluto condividere con il nostro pubblico testimonianze delle realtà vissute nei nostri Paesi in quei difficili momenti. All’inizio della pandemia, il Sovrano Militare Ordine di Malta ha avviato una campagna umanitaria per sostenere il sistema sanitario in Romania, tramite la produzione e la distribuzione gratuita di decine di migliaia di dispositivi di protezione facciale agli ospedali del Paese, come ci ha spiegato l’Ambasciatore dell’Ordine in Romania, Roberto Musneci. Ma l’isolamento è stato valorizzato anche come opportunità. Ad esempio, la poetessa Ana Blandiana ha scritto ha confessato per bambini, come ci ha confessato lei stessa. 

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

2021-12-12
Italiano Insieme - In cammino nel Parco dell’Appia Antica – un palcoscenico unico al mondo (2019)

Italiano Insieme - In cammino nel Parco dell’Appia Antica – un palcoscenico unico al mondo (2019)

“In cammino nel Parco dell’Appia Antica – un palcoscenico unico al mondo”, la coproduzione della Comunità Radiotelevisiva Italofona, il contributo di Radio Romania Internazionale: Arte e natura, alla scoperta delle Tenute di Tormarancia e della Farnesiana 

Radio Romania Internazionale, la rete per l’estero della Società Romena di Radiodiffusione (SRR – Radio Romania), ha aderito nel 2009 alla Comunità Radiotelevisiva Italofona, con sede a Roma, presso gli uffici della RAI – Radiotelevisione Italiana, che accoglie anche il Segretariato Generale. Fondata nel 1985 con un accordo fra servizi pubblici italofoni – RAI (Italia), Radiotelevisione Svizzera Italiana (RTSI - Svizzera), RTV Koper-Capodistria (Slovenia), Radio Vaticana e San Marino Rtv, la CRI si è allargata e consolidata lungo gli anni, raggruppando oggi emittenti radiotelevisive di 12 Paesi e attori dell’audiovisivo e del mondo della comunicazione attivi nell’area culturale italofona e italofila. Una delle iniziative più importanti della Comunità Radiotelevisiva Italofona è la promozione delle coproduzioni tra le emittenti aderenti. Radio Romania Internazionale, membro ordinario della CRI e, da ottobre 2020, anche membro del Comitato Direttivo per un mandato triennale, ha risposto sempre a queste iniziative. Vi proponiamo di ripercorrere i contruibuti di Radio Romania Internazionale alle coproduzioni della Comunità Radiotelevisiva Italofona dal 2018 al 2021. (Iuliana Anghel)

2021-12-12