Radio Romania Internaţional 2

Generaţia Z şi dreptul de vot la 16 ani

Exprimarea votului în cadrul unor alegeri libere și democratice este un drept civil de care beneficiază cetăţeni din cea mai mare parte a lumii civilizate. O categorie care însă nu a dovedit că este foarte interesată de mersul la urne o reprezintă tinerii. Poate tocmai de aceea, mulţi politicieni îi ignoră, iar politicile pe care le promovează ţin prea puţin cont de preferinţele acestora. De câţiva ani, însă, în Uniunea Europeană s-a pornit un curent de opinie potrivit căruia tinerii trebuie responsabilizaţi din ce în ce mai mult, iar printre demersurile iniţiate în acest sens se numără cel care prevede scăderea vârstei pentru dreptul de vot la 16 ani.

În România, un proiect de lege care le-ar permite tinerilor să voteze de la vârsta de 16 ani a fost depus în Parlament, în aprilie 2022, la inițiativa unor studenţi ai Universităţii București. Iniţiatorii au argumentat că, la 16 ani, un tânăr are deja o serie de drepturi şi obligaţii. Pentru a afla părerea celor vizaţi de această iniţiativă, am stat de vorbă cu preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România, Miruna Croitoru. Ea spune că tinerii români trebuie bine informaţi despre ce înseamnă votul şi vorbeşte despre faptul că reducerea pragului de vârstă la 16 ani pentru dreptul de vot trebuie să vină la pachet cu o campanie de informare a elevilor în şcoli despre particularităţile vieţii politice. Miruna subliniază şi faptul că tinerii trebuie învăţaţi să evite campaniile de manipulare sau informaţiile false.

Europarlamentarul român Cristian Buşoi, de formaţie medic, este de părere că, la 16 ani, un adolescent este suficient de matur şi pe deplin capabil să ia decizii corecte şi informate şi că reducerea vârstei de vot la 16 ani ar fi un demers benefic pentru societate. (autr Sorin Iordan, foto Jane Campbell / Shutterstock)

Războiul continuă... ce impact are asupra tinerilor?

Un an și 8 luni de la invazia Rusiei în Ucraina. Războiul continuă. După mobilizarea imediată a românilor, vreme de mai multe luni, pentru a veni în sprijinul ucrainenilor nevoiți să își părăsească locuințele și țara, oamenii discută tot mai puțin despre războiul care se desfășoară acum la granița cu România. Unul dintre mediile în care există preocupare pentru ceea ce înseamnă ideea de război este arta.

Sunt scriitori din România, scriitori din Republica Moldova care adoptă o atitudine civică și vorbesc despre răul pe care războiul îl provoacă. Cosmin Perța este scriitor și, în colaborare cu muzicianul ucrainean Denys Vasyliev, a realizat instalația "Voices of War". O instalație audio imersivă care încearcă să redea sonor și afectiv regimul de teroare pe care îl suportă cetățenii obișnuiți ai Ucrainei, confruntați cu bombardamente și stare continuă de asediu.

Andreea Boșoi este studentă la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, secția de Relații Internaționale și Studii Europene. În februarie 2022 era în clasa a XII-a și nu poate uita frica simțită la momentul invaziei Rusiei în Ucraina. Andrei Robert are 15 ani și este foarte afectat de continuarea războiului.

La nivel european se discută tot mai mult despre nevoia de apărare și intensificare a securității. Despre principalele priorități ale UE în politica de apărare și schimbările impuse de război vorbește europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Încă din primăvară, miniștrii din UE au recunoscut dificultățile cu care se confruntă tinerii în prezent din cauza pandemiei de COVID-19, a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a crizei energetice și a schimbărilor climatice. Se impune prioritar abordarea problemelor de sănătate mintală care afectează un număr tot mai mare de tineri ca urmare a acestor provocări. (autor Luana Pleşea, foto Halfpoint / Shutterstock)

Generația Z: Erasmus+

Cel mai cunoscut program de schimb al Uniunii Europene a împlinit 35 de ani.

De la crearea sa, Erasmus+ a ajutat milioane de tineri să studieze şi să se formeze în străinătate. (autor Mirabela Afronie, foto Akhenaton Images / Shutterstock)

GenZ: Muzica – impactul transformărilor digitale asupra tinerilor muzicieni

Muzica există peste tot, în toate culturile şi sub toate formele, iar artiştii s-au aflat constant într-o luptă pentru afirmare. Înainte de anii 2000, muzicienii tineri ghidaţi de vise mari se luptau pe locurile din cluburi pentru a avea şansa să performeze sau se aşezau în zonele publice ale oraşelor cu speranţa că cineva îi va auzi şi le va deschide uşa către greu accesibilă industrie muzicală.

Astăzi, însă, totul s-a schimbat. Odată cu digitalizarea şi revoluţia Internetului, muzicienii la început de drum au la dispoziţie o paletă largă de instrumente pentru a se face cunoscuţi şi din intimitatea propriilor locuinţe pot lansa piese care să-i propulseze pe scena globală.

La întrebările „Cum este să fii artist în zilele noastre?”, „Cum se promovează muzicienii emergenţi în era digitală?”, „Ce face UE pentru a sprijini sectorul muzical european?” şi „Cine îi ajută pe muzicieni să răzbată?” au răspuns solistul trupei timişorene ALLOVER, Luca Dragu, şi coordonatorul Subprogramului Cultura din cadrul Biroului Europa Creativă România, Sorin Enuş. (autor Sorin Iordan, foto VH-studio/Shutterstock)

Generaţia Z: Tinerii europeni şi drogurile

Europa a devenit un punct central al traficului de droguri. „Un mesaj cheie din analiza Raportului european privind drogurile din 2023 este că impactul consumului de droguri ilicite este acum observat aproape oriunde în societatea noastră. Aproape tot ce are proprietăți psihoactive are potențialul de a fi folosit ca drog. Aceasta înseamnă că oricare dintre noi, direct sau indirect, poate fi afectat de consumul ilicit de droguri și de problemele asociate cu acesta”.

În România, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 de ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut – 13 ani -  fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive, potrivit Raportului Național privind situația drogurilor în România, realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Cu precizarea că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.

"Suntem singura ţară care a transferat responsabilitatea pentru tratament şi prevenirea abuzului şi dependenţei de substanţe către poliţie, prin ANA. În momentul de faţă, Ministerul de Interne este responsabil şi de tratare şi de prevenire, dar şi de urmărirea şi încarcerarea consumatorilor şi dealerilor de droguri. Din acest punct de vedere suntem foarte mult în urmă şi nu avem capacitatea de a construi un sistem de prevenire şi de tratament, pentru că Poliţia Română nu este în măsură să furnizeze resursa umană de psihologi, asistenţi sociali, psihiatri şi, în general, specialişti necesari pentru a construi un sistem de tratament". (Eugen Hriscu, psihoterapeut) (autor Luana Pleşea, foto Barnislav Cerven Shutterstock)

Tinerii din Generația Z și relațiile de iubire

Vorbim în ediția de astăzi despre tinerii din Generația Z și relațiile lor de iubire. Despre diferențele încă întâlnite, în România, între tinerii de la oraș și cei de la sat. Despre asumare și individualism, despre toleranță și rușine. Cum iubesc tinerii din Generația Z?

„La noi în România cred că e o diferență mare, încă, între ce se întâmplă la oraș și ce se întâmplă în comunitățile mici. La sate, cred că amprenta societății tradiționale, a învățăturilor pe care le primim din religie încă duce tinerii către a căuta căsătorie sau a căuta relații de lungă durată. În schimb, nu același lucru simt că se întâmplă la oraș”, spune psihologul Ioana Obreja. (autor: Monica Neacşu, foto: Yuliya Yesina)

Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

Societatea are nevoie de profesionişti în toate domeniile – economie, probleme sociale, medicale, culturale. Diferența apare la venituri, pentru că un medic sau un inginer câștigă, de obicei, mult peste un instrumentist sau un pictor. La meseriile de nivel mediu, aceeași stare de fapt – un instalator bun ridică lunar mult mai mult decât un muncitor la bandă sau un vânzător.

De aceea, școlile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale. Denumirea lor cuprinzătoare a fost Școli de Arte și Meserii.

Ce este specific unei școli vocaționale ne spune psihologul Daniel David, rectorul UBB, Universitatea Babeş-Bolyai.

Ca șanse au copiii din zona rurală de a deveni calificați într-o meserie, fie ea vocațională sau nu, explică două tinere învățătoare.

Care este abordarea politico-administrativă a unui sistem educațional performant l-am întrebat pe europarlamentarul Eugen Tomac.

Rămâne ca bunele intenții să se transforme într-un aflux de tineri profesioniști, atât de necesari economiei și societății românești. (autor Dan Horea, foto Bizi88_on_Shutterstock)

Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.

Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna  este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.

Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat  din partea instituțiilor europene.

În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel - medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. (autor Horia Daraban, fototommaso79_on_Shutterstock)

Generația Z și sportul

Generaţia Z şi gaming-ul

Aproape 8 milioane de români joacă jocuri video, potrivit unui studiu realizat în noiembrie 2022. Piaţa jocurilor video s-a dezvoltat puternic în ultimi ani. Comisia Europeană citează date ale Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa conform cărora jumătate din populaţia Uniunii Europene, care numără aproape 447 milioane de persoane, se consideră utilizatori de jocuri video. 

Studiul despre utilizatorii de jocuri video din România relevă faptul că jumătate din românii care aleg această metodă de petrecere a timpului liber sunt femei. Totodată, vârsta medie a celor care se joacă este de 27 de ani la bărbați și 32 de ani la femei. Andreea Medvedovici Per, director executiv al Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România şi vicepreședinte al Federaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din Europa, spune că peste 7.000 de profesionişti lucrează în acest sector. Cu toate acestea, jocurile video încă sunt privite cu ochi critici în România, drept o activitate care nu aduce beneficii şi care deturnează atenţia tinerilor de la lucrurile importante, precum educaţia.

Piaţa de gaming s-a aflat şi în colimatorul Parlamentului European. Instituţia a avut mai multe iniţiative, la început de 2022, menite să reglementeze mai bine sectorul dezvoltării de jocuri video şi să combată problemele cu care se confruntă grupurile vulnerabile, precum minorii. Europarlamentarul român Victor Negrescu a mărturisit că a jucat şi încă joacă jocuri video. Potrivit acestuia, jocurile video sunt şi un important instrument educaţional, dar atrage atenţia și asupra pericolelor care apar atunci când această activitate nu este supervizată de adulţi. (autor: Sorin Titus Iordan, foto: Alessandro Biascioli / Shutterstock)

Tineri pe piaţa muncii. Pierduţi în tranziţie?

După ce criterii își caută tinerii un loc de muncă azi? Ce așteptări au? Cu ce probleme se confruntă la locul de muncă? În ce măsură îi interesează o carieră? Cât de importante sunt pentru ei studiile superioare? Mai cred în valoarea diplomei?

Alexandru Manda are 24 de ani și este membru în conducerea Consiliului Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei: „Ceea ce Generaţia Z îşi doreşte de la un loc de muncă este să nu fie închistaţi într-un program tipic de mers la birou 8 – 16 sau 9 – 17. Interesant este şi felul în care tinerii percep modul în care au fost pregătiţi pe băncile şcolii pentru piaţa muncii. Un studiu recent pe care l-am coordonat ne arată că aproximativ 50% dintre tinerii 18 – 29 de ani din România consideră că şcoala nu i-a pregătit pentru a intra pe piaţa muncii, consideră că şcoala nu răspunde nevoilor lor pentru a fi angajabili şi pentru a fi activi pe piaţa muncii”.

Pentru tinerii din România, cele mai importante aspecte în alegerea unui loc de muncă sunt beneficiile financiare, stabilitatea locului de muncă (contract de muncă pe perioada nedeterminată), posibilitatea de avansare în carieră și flexibilitatea programului. Sunt o parte din concluziile studiului „Tinerii și piața muncii din România. Provocări, așteptări și cunoașterea drepturilor la locul de muncă”, lansat de Asociația Politeia anul trecut.

Vorbesc despre relația Generației Z cu piața muncii Mihai Vasile, expert în politici publice și președinte al Asociației Politeia, Alexandru Manda - numit Tânărul European al Anului 2021 de către Forumul European de Tineret și Fundația Schwarzkopf și Neda Žutautaitė, președinta Reprezentanței Studenților din Universitatea din Vilnius, Lituania. (autor: Luana Pleşea, foto: sirtravelalot / Shutterstock)

Generația Z: Migranții minori în UE

Creşterea costului vieţii, criza climatică şi pandemia de COVID-19 stau la originea creșterii alarmante a numărului de copii expuși riscului de sărăcie, potrivit unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Cei care provin din familii de imigranţi, copiii fără acte şi cei neînsoţiţi sunt printre cei mai afectaţi, arată același raport. În Italia, spre exemplu, peste 32% dintre migranţi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu doar 7,2% dintre cetăţenii italieni.

Instituţiile europene s-au angajat să finalizeze Pactul european pentru Migraţie şi Azil, până în prima jumătate a anului 2024. Doar că, în timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările valului migrator, iniţiativa este privită cu reticență de unele state membre, în contextul mecanismelor de redistribuire a refugiaţilor.

De mai bine de un an, România face față unui val important de refugiați din Ucraina, care și-au părăsit țara după invazia rusă.

Numai anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate peste 12.000 de cereri de azil, cele mai multe, aproximativ 4.500, depuse de cetățenii din Ucraina. Iar aproape 900 de minori din Ucraina, care au ajuns aici fără părinți, au primit protecție temporară în România.

De la declanșarea războiului și până la sfârșitul lunii februarie 2023, au intrat legal în România aproape 750.000 de minori ucraineni, conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră.

Despre nevoile copiilor și adolescenților din Ucraina, care au ajuns în România, după războiul declanșat în țara lor, vorbim în cadrul podcastului Gen Z, împreună cu trei mame, refugiate din Ucraina, Alexandra Crivilaru, coordonator al unui centru pentru refugiați din Constanța și eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European. (autor: Cristina Ghelasie)

Generaţia Z. Tinerii şi corpul lor

În luna februarie 2023 au fost date publicităţii rezultatele studiului „Influenţa social media asupra dezvoltării copiilor şi tinerilor”, o cercetare realizată la solicitarea Comisiei CULTURĂ a Parlamentului European. Printre principalele constatări, conținutul legat de obiceiurile alimentare problematice și tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia, a stârnit îngrijorări cu privire la impactul lor nociv asupra dezvoltării, afectând în mod semnificativ adolescentele.

Potrivit EU Kids Online, numărul copiilor care văd modalități de a fi foarte slabi pe internet variază de la o țară la alta, între 3% în Germania și 32% în Polonia, cu o medie de 12% în țările europene care raportează că au văzut acest tip de conținut cel puțin în fiecare lună sau mai des.

Evaluările sistematice ale rețelelor sociale vizând imaginea corporală au indicat o anumită legătură corelațională între utilizarea rețelelor sociale, insatisfacția faţă de propriul corp și alimentația dezordonată în rândul adolescenților. Au fost identificate ca fiind deosebit de problematice activități precum vizualizarea și încărcarea fotografiilor și căutarea de feedback negativ prin actualizările de status.

Despre cum influenţează social media imaginea tinerilor despre propriul corp vorbesc Alexandra Dârlău, responsabilă advocacy în cadrul organizaţiei Centrul FILIA; Maria şi Denis, studenţi la Universitatea Lucian Blaga Sibiu; europarlamentarul Dragoş Pîslaru, preşedintele comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European. (autoare: Luana Pleşea, foto Max_kegfire_on_Shutterstock)

Generația Z - Serviciul militar

În ultimele decenii, cele mai multe state din Uniunea Europeană au abandonat recrutarea militară (și civilă). Serviciul militar civil a fost considerat depășit de la sfârșitul Războiului Rece.

Faptul că niciun conflict  armat nu a mai apărut în vestul Balcanilor timp de aproape jumătate de secol a fost un alt aspect care a contribuit la abandonarea recrutărilor militare. Însă anexarea Crimeei de către Federația Rusă a reprezentat un prim șoc care a determinat unele state membre UE să reintroducă sistemul de recrutare.

Conflictele din ultimii ani au dus la ideea unui Serviciu militar 2.0, la care din ce în ce mai multe țări europene vor să adere. Dar ce cred tinerii despre recrutările armate și cum văd ei pregătirea pentru o eventuală participare la război? (autor Cătălin Glăvan)

Generația Z: Munca precară

Tinerii din România născuți după 1995 se află în topul șomerilor din Uniunea Europeană, fiind destul de greu de angajat. Și asta pentru că Generația Z își dorește să muncească, dar în termeni diferiți față de generațiile anterioare. Vor salariu mare, program flexibil și posibilități de dezvoltare profesională.

„Suntem pe primul loc în UE la nepotrivirea domeniului studiat cu cel în care ne angajăm. Acest lucru vine din lipsa unor ore de consiliere profesională în școli” (Raluca Dumitra, reprezentant al celei mai mari platforme de recrutare din România).

Dacă înainte de 1989, românii aveau un loc de muncă la 18-20 de ani, acum situația este alta. O vină o are și familia, este de părere sociologul Dan Petre: „... atâta vreme cât există această mentalitate de sprijin al copilului mult timp după ce termină studiile, situație care are un specific cultural pentru România, prin comparație cu alte țări din lume, țările anglo-saxone sau Statele Unite, unde, odată ce ai ajuns la o anumită vârstă, ai datoria de a deveni independent și de a părăsi casa, ca să te descurci. Deci, până când nu vor exista aceste nevoi acute care să determine depășirea unor așteptări, eu cred că lucrurile vor continua în mare măsură în acest fel”. (autor: Mirabela Afronie, foto: EuranetPlus)

Generația Z. Tinerii și media

Informația circulă, în zilele noastre, cu o viteză amețitoare și tot ceea ce vrem să aflăm, din cele mai diverse domenii, este acum doar la un click distanță. Iar tinerii din Generația Z sunt cei care par să dețină controlul absolut în aflarea informațiilor din cele mai noi canale de comunicare.

Rețelele sociale, dar și canalele de entertainment, cum sunt Tik Tok sau Youtube, au devenit principalele surse la care apelează tinerii, în detrimentul mediilor clasice (ziarul, radioul, televiziunea), în care, spun ei, nu se mai regăsesc. Poate pentru că nu sunt atât de accesibile, poate pentru că nu sunt la fel de atractive sau poate pentru că vocea Generației Z nu se face suficient auzită în aceste mijloace de comunicare în masă tradiționale.

Totuși, pericole sunt la tot pasul în mediul online, de la fake news până la manipulare și propagandă. Iar pentru a reuși să cerni informația, este nevoie de educație și cultură, pentru că modele sunt peste tot, trebuie doar să știi și să înțelegi cum să alegi.

Despre relația Generației Z cu media am stat de vorbă cu Radu Simion, student în anul I la Facultatea de Drept a Universității București, cu europarlamentarul Dacian Cioloș, dar și cu Adrian Sandu, profesor de Științe Sociale la Colegiul Național ”Andrei Șaguna” din Brașov. (autor: Monica Neacşu, foto: EuranetPlus=

Generația Z. Criza climatică

Regiuni de pe întreg globul care erau cunoscute nu demult pentru clima rece pe tot parcursul anului, încep să cunoască valuri de căldură, în sezonul cald, care depășesc normalul termic, chiar cu temperaturi care sunt considerate tropicale. Încălzirea globală vizează creșterea frecvenței apariției fenomenelor de secetă severă, apariția și răspândirea bolilor, fenomene meteo extreme, creșterea nivelului oceanelor sau valuri de căldură lungi și intense. Cel mai vizibil efect al încălzirii globale este seceta care se instalează pe suprafețe tot mai mari de uscat. Impactul este unul serios, deoarece poate activa un proces de tip domino.

2021 a fost unul dintre anii cu cele mai mari temperaturi, la nivel planetar, conform Organizației de Meteorologie Mondială. Despre cum ne afectează viața gazele cu efect de seră vorbește Mihai Stoica, Președintele Executiv al Asociației 2Celsius, organizație care de aproape un deceniu studiază și este implicată în acțiuni și politici de mediu.

În România, ideea de încălzire globală poate părea o perspectivă mult prea îndepărtată pentru a fi asumată prin practici zilnice. Însă, generațiile mai tinere sunt, în general, mai preocupate și chiar îngrijorate de efectele schimbărilor climatice. Despre cât de importantă este implicarea activă a tinerilor în lupta pentru conștientizarea efectelor negative ale încălzirii globale, vorbește Roxana Mutu, o tânără implicată în campaniile de conștientizare a importanței grijei pentru mediu. (autor: Cătălin Glăvan, foto: EuranetPlus)

Generația Z. Digitalizarea

Digitalizarea este un fenomen necesar și inevitabil. Atâta doar că trebuie implementată cu grijă, pentru a nu-i compromite uriașele avantaje prin scăpări de securitate.

Ciprian Oprişa, conferenţiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: "Problema e cum se construiește digitalizarea. Mulți văd partea de securitate ca fiind ceva ce se poate adăuga ulterior. Dacă facem analogie cu construirea unei case, sigur că, la final, o să adauge niște camere de supraveghere, un sistem de alarmă, pe când în cazul digitalizării, securitatea e parte din fundație. Nu cum să nu intre hoții în casă, ci cum să nu se prăbuşească acea casă. Vrem să avem un sistem de securitate pus la punct încă din faza de proiectare". (autor: Dan Horea, foto: EuranetPlus)

Generaţia Z. Egalitatea de gen

„În România, Generaţia Z ar putea fi împărţită în două grupuri care, din păcate, se întâlnesc foarte rar. Putem vorbi despre Generaţia Z din oraşele foarte mari, care are acces la informaţii foarte simplu, inclusiv de pe reţelele sociale, dinspre organizaţii feministe... Aceştia sunt mult mai sensibilizaţi faţă de temă. Celălalt grup de GenZ în România este reprezentat de cei care sunt în mediul rural sau în oraşe mai mici. La ei nu ajung informaţii cu privire la discriminarea de gen, egalitatea de gen”. (Andreea Rusu, directoare executivă Centrul Filia)

Egalitatea de gen este una dintre problemele cel mai des aduse în dezbatere la diferite niveluri – local, regional, naţional sau european, fie că vorbim de factorii de decizie, fie, mai ales, de societatea civilă. Pentru că, din păcate, în ciuda eforturilor care se fac, disparităţile sunt încă mari între femei şi bărbaţi. Este vorba despre decalajul salarial, rata de angajare, pensiile, responsabilităţile familiale, echilibrul de gen în procesul decizional şi în politică... Şi, mai ales, despre violenţa domestică, pe care numeroşi oficiali europeni au catalogat-o drept o problemă importantă de securitate în Uniunea Europeană.

Despre inegalitatea de gen în România, despre cum percep acest fenomen reprezentanţii Generaţiei Z, dar şi despre preocupările la nivel european pentru reducerea inegalităţilor de gen vorbesc sociologul Cristina Raţ, Andreea Rusu -  directoarea executivă a organizaţiei feministe Centrul Filia şi europarlamentarul Ramona Strugariu, membră în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. (autor: Luana Pleşea; foto: EuranetPlus)

Generaţia Z şi participarea la viaţa politică

Implicarea tinerilor în viaţa socială, economică şi politică este esenţială pentru dezvoltarea sănătoasă a unui stat, mai ales în cazul României, o ţară cu o democraţie încă tânără. Există reprezentanţi ai Generaţiei Z care au decis să influenţeze din interior parcursul României, însă numărul lor rămâne încă mult prea mic. Nivelul scăzut de participare la viaţa cetăţii, înregistrat de foarte mulţi ani în România, îngrijoreazã, însă măsurile concrete de stimulare a acestuia au fost rare şi ineficiente.

La ultimele alegeri organizate în România, în 2020, pentru componenţa Parlamentului de la Bucureşti, s-a prezentat la vot doar un sfert din numărul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani care figurau pe liste. În perioada 21 iulie – 5 septembrie, Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES au elaborat studiul intitulat "Provocările tinerilor din România. Analiză şi recomandări", la care au participat 814 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani. Reprezentantul SAR, Constantin-Alexandru Manda, a declarat că rezultatele barometrului arată că tinerii români sunt în mare parte dezinteresaţi de viaţa politică şi opinează că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. La rândul său, sociologul IRES, Antonio Amuza, a arătat că, deşi 90% dintre români ştiu că implicarea duce la efecte pozitive, tinerii nu se implică în politică şi în acţiuni civice, deoarece nu ştiu cum.

Despre implicarea tinerilor din România în viaţa politică şi în acţiuni civice am discutat cu europarlamentarul român Victor Negrescu, care la 37 de ani, se află la al doilea mandat în Legislativul European. Acesta este cel mai tânăr reprezentat al României ales în forul european. (autor: Sorin Iordan, foto: EuranetPlus)

Tendinţe în arta contemporană europeană

Ce îi preocupă pe tinerii artişti azi? Ce le lipseşte? Cum sunt relaţiile între artişti din aceeaşi generaţie? Cât de diferite sunt problemele lor de cele ale generaţiilor anterioare? Ce surse de finanţare au?

Călin Boto are 25 de ani. Este unul dintre cei mai vizibili critici tineri de film din România şi redactor-şef al revistei Film Menu. „E nevoie de mai multe concursuri pentru debutanţi şi de mai multe iniţiative care să se concentreze pe oameni mai tineri de 30 de ani” (Călin Boto).

Dragoş Dogioiu este un artist interesat de tehnologie şi de relaţia dintre artă şi noile tehnologii, fiind preocupat să se specializeze pe realitatea virtuală.

Rareș Andrei Constantinescu, alias ASMR, este artist și inginer de sunet. „Oamenii din pături sociale mai puţin favorizate ajung mai greu la nişte oportunităţi” (ASMR). Consideră că ar fi nevoie de centre culturale, de mai multe spaţii libere, în care artiştii să experimenteze.

Artiştii pot obţine finanţare şi prin programele europene existente. Corina Şuteu a fost ministru al Culturii, este expert în politici culturale europene, consultant cultural. „Programul Europa Creativă a devenit un program mult mai bine subvenţionat anii aceştia, după pandemie, tocmai pentru a încuraja dezvoltarea unor arii culturale care n-au avut ocazia să mai supravieţuiască bine în perioada pandemiei şi pentru a reuşi să reechilibreze decalajele create. Chiar PNRR conţine în anumite state un ajutor fundamental dat zonelor creative. O parte din aceste zone creative sunt artele contemporane”. (Corina Şuteu) (autor: Luana Pleşea, foto: Efe Kurnaz - Unsplash)

Generaţia Z. Digitalizarea şi reglementarea Internetului

Numeroasele avantajele pe care Internetul le oferă utilizatorilor săi au devenit cu atât mai vizibile în ultimii ani, marcaţi de pandemia de COVID-19. În ciuda faptului că lumea a fost nevoită să se închidă, activităţile compatibile s-au mutat pe Internet. Şcolile şi universităţile au ţinut cursuri pe platfome online, birourile companiilor s-au mutat în dormitoare şi bucătării, iar comerţul electronic a înflorit. Şi totul a fost posibil graţie digitalizării, procesul prin care informațiile sunt transformate într-un format digital, accesibil online.

La începutul lui 2022, Filiala Italia a Ligii Studenților Români din Străinătate a organizat dezbaterea "Tranziția digitală, între provocare și oportunitate" în cadrul proiectului "IDEEuropa – Discuții despre Europa de mâine". Printre cei care au participat la webinar s-a aflat Tudor Ştefănescu, doctorand la Facultatea de Litere și Filosofie a Universităţii "Tor Vergata" din Roma și membru LSRS în departamentul de Relații Externe. "Din perspectiva tinerilor şi a studenţilor, digitalizarea a reprezentat o uriaşă evoluţie”, a spus Tudor. Printre avantajele digitalizării, el a indicat posibilitatea de a participa la cursuri în timpul lockdown-ului şi accesul la resursele de carte. Referitor la site-urile cu informaţii false, Tudor spune că cea mai bună armă împotriva dezinformării o reprezintă spiritul critic şi disponibilitatea de a verifica sursele.

Parlamentul European a aprobat, în luna iulie, un pachet privind serviciile digitale. Acesta este răspunsul Uniunii Europene la numeroasele sesizări referitoare la încălcări ale drepturilor consumatorilor, la blocarea acesului la piaţă, la concurenţă neloială, la publicitate nesolicitată sau la campanii de dezinformare. Eurodeputatul român Maria Grapini, vicepreşedinte al Comisiei pentru Piaţă Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European a declarat că scopul acestor reglementări este garantarea drepturilor cetăţenilor europeni şi entităţilor economice europene. „Ne-am propus ca tot ce este ilegal offline să devină ilegal şi online”, a explicat europarlamentarul român. (autor Sorin Iordan, foto Brett Jordan, Unsplash)

Generaţia Z. Destinaţii şi obiceiuri de vacanţă

Final de vară, dar nu încă final de vacanţă. Cel puţin, nu pentru toţi. Ce destinaţii preferă tinerii din România? Care sunt obiceiurile lor de vacanţă? Ce recomandări fac specialiştii în turism? I-am invitat să răspundă pe Radu George Baciu, care are 21 de ani şi este student în anul III la ASE, Facultatea de Business şi Turism, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism – ANAT şi pe jurnalistul sloven Dino Subašić. Are 23 de ani, lucrează ca freelancer în reţeaua europeană de ştiri EuranetPlus şi colaborează la RTV Slovenija (radiodifuziunea publică slovenă).

Un lucru foarte important... Când plecaţi în călătorie, fie în interiorul ţării, fie către oricare dintre statele Uniunii Europene, nu uitaţi că, în conformitate cu normele UE, avem drepturi care ne pot reduce neplăcerile. În primul rând, avem dreptul la informaţii. Compania cu care călătorim trebuie să ne spună cauza întârzierii. Şi, în cazul întârzierilor de durată, avem dreptul la mese, băuturi răcoritoare, sfaturi despre continuarea călătoriei şi cazare. De fapt, este posibil să avem şi dreptul la despăgubiri, între 250 şi 600 de euro pentru întârzieri. Sau putem solicita rambursarea costului biletului, în unele situaţii. În cazul călătoriilor cu trenul, cu autocarul, cu autobuzul sau cu navele de pasageri, putem avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri în urma întârzierilor sau anulărilor. În orice călătorie, persoanele cu mobilitate redusă au dreptul la asistenţă suplimentară gratuită. Informații detaliate privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport sunt disponibile pe site-ul „Europa ta”. De asemenea, puteți descărca pe un smartphone aplicația „Your Passenger Right”.

Şi o informaţie specială pentru tinerii cu vârsta de 18 ani. Dacă sunteţi rezidenţi în Uniunea Europeană sau într-o țară terță asociată la programul Erasmus+, prin acţiunea DiscoverEU aveţi șansa de a participa la o experiență de călătorie cu trenul. Veţi putea să descoperiţi astfel diversitatea Europei, să aflaţi mai multe despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să cunoaşteţi oameni de pe tot continentul. (autor Luana Pleşea, foto: Vicko Mozara, Unsplash)

Generația Z. Noul Bauhaus European

Crearea unui nou stil de viață prietenos cu mediul, asta vizează Noul Bauhaus European. Este un demers care se creionează pentru generațiile de astăzi, dar mai ales pentru cele viitoare. Noul Bauhaus face din trei elemente – sustenabilitate , incluziune și accesibilitate - , instrumente  pentru a atinge țintele de ordin climatic și în ceea ce privește digitalizarea, obiective pe care și le-a propus Uniunea Europeană.

Inspirat din curentul artistic german  ”Bauhaus”,  programul Uniunii acordă o atenție sporită clădirilor, spațiului de locuit.

Asta și pentru că,  potrivit datelor oficiale, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Astfel, în încercarea de a aduce o schimbare de paradigmă, Uniunea dorește, prin Noul Bauhaus European, intensificarea colaborării celor care au un cuvânt de spus tocmai pentru a găsi răspunsuri în cheia protejării mediului. (autor Horia Daraban; foto: Matthew Henry/Unsplash)

Generația Z. Învățarea la distanță

Pandemia de Covid -19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.

În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.

„Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)

„Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni - o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)

Generaţia Z. Conferinţa privind Viitorul Europei: Ce-şi doresc tinerii?

În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.

Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?

Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetăţenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: „M-au interesat cel mai mult temele despre educaţie, pentru că sistemul de învăţământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte ţări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să ştie să le aplice. Mi se pare mult mai corect şi mult mai interesant aşa. Nu trebuie să ştii formulele, poţi să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să ştii să le aplici în viaţă”.

Paul a absolvit clasa a X-a: „Consider că subiectul educaţiei este foarte important. Fără educaţie nu poţi face nimic în viaţă. Ai nevoie de educaţie şi şcoala ar trebui să îţi ofere acele cunoştinţe şi să te pregătească pentru viaţă, nu pentru nişte teste. Aş vrea să fie mai mare influenţa de la Bruxelles cu privire la domeniul educaţiei. Trebuie să se impună nişte reguli”.

Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: „Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană".

„Deciziile pe care le luăm în instituţiile europene ne afectează viaţa de zi cu zi. De fapt, din legislaţia aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înţelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne priveşte în mod cât se poate de direct” (Alin Mituţa, europarlamentar). (realizatoare Luana Pleşea)

Generaţia Z. Migraţia

În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.

Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.

Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea "Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia"). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.

„La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu. (autor Luana Pleşea; foto: Katie Moum/Unsplash)

Cât de angajabili sunt? Ce oportunităţi de angajare există?

Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?

Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.

În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.

Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.

România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european? (autor: Felicia Ristea, foto: Sven Mieke/Unsplash)

Generaţia Z şi sănătatea mintală

Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieţi normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităţilor legate locul de muncă, viaţa de familie, performanţele şcolare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul şi însingurarea caracteristice perioadei pandemice şi mai nou şocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ţine capul de afiş, deşi ea este garantul unei societăţi capabile, performante şi reziliente. Subiectul sănătăţii mintale este rareori adus în discuţie în spaţiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanţii generaţiei Z, tineri deschişi la schimbare, expuşi informaţiilor şi dezinhibaţi.

Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depăşeşte 8 milioane, conform şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceştia sunt tinerii români plecaţi la studii în prestigioase universităţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 şi 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiţi să răzbată singuri prin labirintul de emoţii. În acest context, Liga Studenţilor Români din Străinătate a înfiinţat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, şi a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătăţii mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înţelege mai bine ce prin ce au trecut şi prin ce trec tinerii noştri plecaţi la studii în afara ţării am stat de vorbă unul dintre studenţii cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneaţă.

Sănătatea mintală a ajuns şi în atenţia instituţiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetăţenii europeni să depăşească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speţă, pe de o parte a europarlamentarului, şi pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Buşoi, membru cu ştate vechi în legislativul european şi premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru "munca în domeniul îmbunătăţirii politicilor europene de sănătate". (autor Sorin Titus Iordan, foto Joshua Fuller/Unsplash)

Generația Z și social media

Generaţia Z preferă să interacţioneze pe reţele de socializare, comparativ cu generaţiile precedente care preferă interacţiunea directă. 

Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităţilor de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcţia de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoţională.

Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.

Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.

Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.

Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.

În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană  a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.

Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu. (autor Sorin Şchiopu, foto: EuranetPlus)

Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din ţara vecină au trecut graniţele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmaţiei sau Isaccea. Şi tot din prima zi, oameni obişnuiţi şi organizaţii neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriaşă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z, unii chiar adolescenţi la momentul începerii războiului.

Andreas Crăiuţ este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, judeţul Suceava. Este un voluntar „profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinţii săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aştepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar şi 4 maşini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.

Din celălalt capăt al ţării, mai exact din Filiaşi, judeţul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-şi oferi ajutorul ucrainenilor nevoiţi să îşi părăsească ţara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-şi părăsi ţara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.

Acest fenomen al mobilizării rapide şi al solidarizării cu ucrainenii loviţi de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani şi este profesor. Dar şi unul dintre mulţii voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiaţi ucraineni. El a călătorit în Polonia şi în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, şi cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.

Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaţilor tineri că vor fi încorporaţi... Asta au trăit tinerii, şi nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situaţia de la Bruxelles? Este ameninţată pacea în Europa? Cât de protejaţi suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoş Pîslaru. (autor Luana Pleşea, foto: EuranetPlus)

Cine este Generația Z

Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.

Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?

Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.

Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.

Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.

Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România? 

Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.

Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor. (autor Cristina Ghelasie, foto: EuranetPlus)