Radio Romania Internațional 2

Podcast EuranetPlus - GenZ

Generația Z. Digitalizarea și reglementarea Internetului

Generația Z. Digitalizarea și reglementarea Internetului

Numeroasele avantajele pe care Internetul le oferă utilizatorilor săi au devenit cu atât mai vizibile în ultimii ani, marcați de pandemia de COVID-19. În ciuda faptului că lumea a fost nevoită să se închidă, activitățile compatibile s-au mutat pe Internet. Școlile și universitățile au ținut cursuri pe platfome online, birourile companiilor s-au mutat în dormitoare și bucătării, iar comerțul electronic a înflorit. Și totul a fost posibil grație digitalizării, procesul prin care informațiile sunt transformate într-un format digital, accesibil online.

La începutul lui 2022, Filiala Italia a Ligii Studenților Români din Străinătate a organizat dezbaterea "Tranziția digitală, între provocare și oportunitate" în cadrul proiectului "IDEEuropa – Discuții despre Europa de mâine". Printre cei care au participat la webinar s-a aflat Tudor Ștefănescu, doctorand la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității "Tor Vergata" din Roma și membru LSRS în departamentul de Relații Externe. "Din perspectiva tinerilor și a studenților, digitalizarea a reprezentat o uriașă evoluție”, a spus Tudor. Printre avantajele digitalizării, el a indicat posibilitatea de a participa la cursuri în timpul lockdown-ului și accesul la resursele de carte. Referitor la site-urile cu informații false, Tudor spune că cea mai bună armă împotriva dezinformării o reprezintă spiritul critic și disponibilitatea de a verifica sursele.

Parlamentul European a aprobat, în luna iulie, un pachet privind serviciile digitale. Acesta este răspunsul Uniunii Europene la numeroasele sesizări referitoare la încălcări ale drepturilor consumatorilor, la blocarea acesului la piață, la concurență neloială, la publicitate nesolicitată sau la campanii de dezinformare. Eurodeputatul român Maria Grapini, vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentul European a declarat că scopul acestor reglementări este garantarea drepturilor cetățenilor europeni și entităților economice europene. „Ne-am propus ca tot ce este ilegal offline să devină ilegal și online”, a explicat europarlamentarul român. (autor Sorin Iordan, foto Brett Jordan, Unsplash)

2022-09-16
Generația Z. Destinații și obiceiuri de vacanță

Generația Z. Destinații și obiceiuri de vacanță

Final de vară, dar nu încă final de vacanță. Cel puțin, nu pentru toți. Ce destinații preferă tinerii din România? Care sunt obiceiurile lor de vacanță? Ce recomandări fac specialiștii în turism? I-am invitat să răspundă pe Radu George Baciu, care are 21 de ani și este student în anul III la ASE, Facultatea de Business și Turism, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism – ANAT și pe jurnalistul sloven Dino Subačiæ. Are 23 de ani, lucrează ca freelancer în rețeaua europeană de știri EuranetPlus și colaborează la RTV Slovenija (radiodifuziunea publică slovenă).

Un lucru foarte important... Când plecați în călătorie, fie în interiorul țării, fie către oricare dintre statele Uniunii Europene, nu uitați că, în conformitate cu normele UE, avem drepturi care ne pot reduce neplăcerile. În primul rând, avem dreptul la informații. Compania cu care călătorim trebuie să ne spună cauza întârzierii. Și, în cazul întârzierilor de durată, avem dreptul la mese, băuturi răcoritoare, sfaturi despre continuarea călătoriei și cazare. De fapt, este posibil să avem și dreptul la despăgubiri, între 250 și 600 de euro pentru întârzieri. Sau putem solicita rambursarea costului biletului, în unele situații. În cazul călătoriilor cu trenul, cu autocarul, cu autobuzul sau cu navele de pasageri, putem avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri în urma întârzierilor sau anulărilor. În orice călătorie, persoanele cu mobilitate redusă au dreptul la asistență suplimentară gratuită. Informații detaliate privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport sunt disponibile pe site-ul „Europa ta”. De asemenea, puteți descărca pe un smartphone aplicația „Your Passenger Right”.

Și o informație specială pentru tinerii cu vârsta de 18 ani. Dacă sunteți rezidenți în Uniunea Europeană sau într-o țară terță asociată la programul Erasmus+, prin acțiunea DiscoverEU aveți șansa de a participa la o experiență de călătorie cu trenul. Veți putea să descoperiți astfel diversitatea Europei, să aflați mai multe despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să cunoașteți oameni de pe tot continentul. (autor Luana Pleșea, foto: Vicko Mozara, Unsplash)


2022-09-16
Generația Z. Noul Bauhaus European

Generația Z. Noul Bauhaus European

Crearea unui nou stil de viață prietenos cu mediul, asta vizează Noul Bauhaus European. Este un demers care se creionează pentru generațiile de astăzi, dar mai ales pentru cele viitoare. Noul Bauhaus face din trei elemente – sustenabilitate , incluziune și accesibilitate - , instrumente  pentru a atinge țintele de ordin climatic și în ceea ce privește digitalizarea, obiective pe care și le-a propus Uniunea Europeană.

Inspirat din curentul artistic german  ”Bauhaus”,  programul Uniunii acordă o atenție sporită clădirilor, spațiului de locuit.

Asta și pentru că,  potrivit datelor oficiale, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Astfel, în încercarea de a aduce o schimbare de paradigmă, Uniunea dorește, prin Noul Bauhaus European, intensificarea colaborării celor care au un cuvânt de spus tocmai pentru a găsi răspunsuri în cheia protejării mediului. (autor Horia Daraban; foto: Matthew Henry/Unsplash)

2022-08-26
Generația Z. Învățarea la distanță

Generația Z. Învățarea la distanță

Pandemia de Covid -19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.

În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.

„Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)

„Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni - o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)

2022-07-27
Generația Z. Conferința privind Viitorul Europei: Ce-și doresc tinerii?

Generația Z. Conferința privind Viitorul Europei: Ce-și doresc tinerii?

În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.

Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?

Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetățenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: „M-au interesat cel mai mult temele despre educație, pentru că sistemul de învățământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte țări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să știe să le aplice. Mi se pare mult mai corect și mult mai interesant așa. Nu trebuie să știi formulele, poți să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să știi să le aplici în viață”.

Paul a absolvit clasa a X-a: „Consider că subiectul educației este foarte important. Fără educație nu poți face nimic în viață. Ai nevoie de educație și școala ar trebui să îți ofere acele cunoștințe și să te pregătească pentru viață, nu pentru niște teste. Aș vrea să fie mai mare influența de la Bruxelles cu privire la domeniul educației. Trebuie să se impună niște reguli”.

Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: „Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană".

„Deciziile pe care le luăm în instituțiile europene ne afectează viața de zi cu zi. De fapt, din legislația aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înțelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne privește în mod cât se poate de direct” (Alin Mituța, europarlamentar). (realizatoare Luana Pleșea)

2022-07-22
Generația Z. Migrația

Generația Z. Migrația

În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenției ONU pentru refugiați din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migrației a început să fie dezbătut la modul angajat și în Europa. Dar ce înseamnă migrație? Discutăm despre acest fenomen doar în situațiile în care oamenii își părăsesc propria țară pentru a fugi de război? Migrația este, de exemplu, și atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă țară a Uniunii Europene.

Ne explică ce este migrația și cum arată fenomenul migrației în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie și asistent de cercetare în cadrul UBB.

Bianca Vasile a coordonat Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) Italia și a scris despre imigrația românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea "Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigrație românească în Italia"). Ea spune că situația studenților români din Italia este foarte diferită de cea a studenților români din alte țări.

„La nivel intracomunitar, european cetățenii români și cetățenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migrația europeană pot să se miște liber în statele UE și în cele din spațiul Schengen în virtutea unor acorduri internaționale și a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migrația către spațiul comunitar. Dacă ești un cetățean al unei țări terțe Uniunii Europene, nu e atât de ușor să vii să te stabilești în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Științe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migrația? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu. (autor Luana Pleșea; foto: Katie Moum/Unsplash)

2022-07-05
Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?

Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.

În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.

Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.

România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european? (autor: Felicia Ristea, foto: Sven Mieke/Unsplash)

2022-06-24
Generația Z și sănătatea mintală

Generația Z și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieți normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităților legate locul de muncă, viața de familie, performanțele școlare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul și însingurarea caracteristice perioadei pandemice și mai nou șocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ține capul de afiș, deși ea este garantul unei societăți capabile, performante și reziliente. Subiectul sănătății mintale este rareori adus în discuție în spațiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanții generației Z, tineri deschiși la schimbare, expuși informațiilor și dezinhibați.

Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depășește 8 milioane, conform șefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceștia sunt tinerii români plecați la studii în prestigioase universități din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 și 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiți să răzbată singuri prin labirintul de emoții. În acest context, Liga Studenților Români din Străinătate a înființat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, și a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătății mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înțelege mai bine ce prin ce au trecut și prin ce trec tinerii noștri plecați la studii în afara țării am stat de vorbă unul dintre studenții cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneață.

Sănătatea mintală a ajuns și în atenția instituțiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetățenii europeni să depășească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speță, pe de o parte a europarlamentarului, și pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Bușoi, membru cu ștate vechi în legislativul european și premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru "munca în domeniul îmbunătățirii politicilor europene de sănătate". (autor Sorin Titus Iordan, foto Joshua Fuller/Unsplash)

2022-06-24
Generația Z și social media

Generația Z și social media

Generația Z preferă să interacționeze pe rețele de socializare, comparativ cu generațiile precedente care preferă interacțiunea directă. 

Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităților de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcția de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoțională.

Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.

Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.

Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.

Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.

În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană  a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.

Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu. (autor Sorin Șchiopu, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din țara vecină au trecut granițele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmației sau Isaccea. Și tot din prima zi, oameni obișnuiți și organizații neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriașă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulți reprezentanți ai generației Z, unii chiar adolescenți la momentul începerii războiului.

Andreas Crăiuț este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, județul Suceava. Este un voluntar „profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinții săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aștepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar și 4 mașini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.

Din celălalt capăt al țării, mai exact din Filiași, județul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-și oferi ajutorul ucrainenilor nevoiți să își părăsească țara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-și părăsi țara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.

Acest fenomen al mobilizării rapide și al solidarizării cu ucrainenii loviți de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani și este profesor. Dar și unul dintre mulții voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiați ucraineni. El a călătorit în Polonia și în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, și cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.

Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaților tineri că vor fi încorporați... Asta au trăit tinerii, și nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situația de la Bruxelles? Este amenințată pacea în Europa? Cât de protejați suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoș Pîslaru. (autor Luana Pleșea, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Cine este Generația Z

Cine este Generația Z

Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.

Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?

Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.

Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.

Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.

Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România? 

Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.

Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor. (autor Cristina Ghelasie, foto: EuranetPlus)

2022-05-17