Radio Romania Internațional 2

Podcast EuranetPlus - GenZ

Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?

Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.

În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.

Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.

România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european? (autor: Felicia Ristea, foto: Sven Mieke/Unsplash)

2022-06-24
Generația Z și sănătatea mintală

Generația Z și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieți normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităților legate locul de muncă, viața de familie, performanțele școlare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul și însingurarea caracteristice perioadei pandemice și mai nou șocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ține capul de afiș, deși ea este garantul unei societăți capabile, performante și reziliente. Subiectul sănătății mintale este rareori adus în discuție în spațiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanții generației Z, tineri deschiși la schimbare, expuși informațiilor și dezinhibați.

Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depășește 8 milioane, conform șefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceștia sunt tinerii români plecați la studii în prestigioase universități din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 și 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiți să răzbată singuri prin labirintul de emoții. În acest context, Liga Studenților Români din Străinătate a înființat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, și a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătății mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înțelege mai bine ce prin ce au trecut și prin ce trec tinerii noștri plecați la studii în afara țării am stat de vorbă unul dintre studenții cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneață.

Sănătatea mintală a ajuns și în atenția instituțiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetățenii europeni să depășească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speță, pe de o parte a europarlamentarului, și pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Bușoi, membru cu ștate vechi în legislativul european și premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru "munca în domeniul îmbunătățirii politicilor europene de sănătate". (autor Sorin Titus Iordan, foto Joshua Fuller/Unsplash)

2022-06-24
Generația Z și social media

Generația Z și social media

Generația Z preferă să interacționeze pe rețele de socializare, comparativ cu generațiile precedente care preferă interacțiunea directă. 

Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităților de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcția de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoțională.

Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.

Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.

Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.

Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.

În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană  a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.

Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu. (autor Sorin Șchiopu, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din țara vecină au trecut granițele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmației sau Isaccea. Și tot din prima zi, oameni obișnuiți și organizații neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriașă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulți reprezentanți ai generației Z, unii chiar adolescenți la momentul începerii războiului.

Andreas Crăiuț este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, județul Suceava. Este un voluntar „profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinții săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aștepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar și 4 mașini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.

Din celălalt capăt al țării, mai exact din Filiași, județul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-și oferi ajutorul ucrainenilor nevoiți să își părăsească țara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-și părăsi țara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.

Acest fenomen al mobilizării rapide și al solidarizării cu ucrainenii loviți de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani și este profesor. Dar și unul dintre mulții voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiați ucraineni. El a călătorit în Polonia și în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, și cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.

Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaților tineri că vor fi încorporați... Asta au trăit tinerii, și nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situația de la Bruxelles? Este amenințată pacea în Europa? Cât de protejați suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoș Pîslaru. (autor Luana Pleșea, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Cine este Generația Z

Cine este Generația Z

Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.

Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?

Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.

Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.

Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.

Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România? 

Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.

Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor. (autor Cristina Ghelasie, foto: EuranetPlus)

2022-05-17