Podcast EuranetPlus - Green Deal

Fast Fashion
Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept „categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”. Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor inițiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenții. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente și de bună calitate, însă la prețuri mici, din cauza concurenței și a supraproducției.
Ștefan Baciu a discutat cu europarlamentara Maria Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentului European despre despre efectele înnoirii garderobei asupra mediului sau, dacă doriți, despre „păcatele” acestei tendințe pe care o putem eticheta drept „fast fashion”, de a cumpăra mult și ieftin și de a renunța, în același ritm, la îmbrăcămintea mai veche. (foto: EuranetPlus)
2022-05-17
Întoarcerea la natură
Întoarcerea la natură înseamnă, poate, implicarea într-o acțiune de ecologizare sau utilizarea unor plante în locul unor medicamnete de sinteză.
Pentru unii dintre noi, întoarcerea la natură capătă adevăratul înțeles, adică o viață petrecută într-o zonă liniștită, departe de marile așezări urbane. Aici, apa din bidonul de plastic sau cea filtrată de la robinet este înlocuită în cu cea scoasă dintr-o fântână sau cu cea a unui izvor, iar casa tradițională asigură o izolare termică mult mai bună decât cea a unui apartament dintr-un bloc de locuințe.
De asemenea, hrana sănătoasă este tot o fațetă a întoarcerii la natură. Ștefan Baciu ne oferă detalii. (foto: EuranetPlus)

Ne permitem politici cu adevărat verzi?
Uniunea Europeană, deși nu se mai află printre cei mai mari producători de CO2 de pe planetă, nu este încă o zonă complet prietenoasă cu mediul înconjurător.
Rămâne, de pildă, unul dintre cei mari producători de deșeuri din lume, cu o medie anuală de peste 5 tone de deșeuri pe cap de locuitor, cifră mai mare decât cele înregistrate în India sau China. Cu atât mai mult, este clar că e nevoie de noi politici pentru ca activitatea umană să afecteze din ce în ce mai puțin mediul înconjurător.
Ne permitem însă aceste politici? Ne permitem să fim “verzi”? Aflați răspunsul ascultând o nouă ediție a podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal – Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”.
Invitata rubricii noastre este Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului în
guvernul de la București, fost vicepreședinte al Programului Națiunilor Unite
pentru Mediu, actualmente expert de mediu. (realizator: Florin Orban; foto: EuranetPlus)

Școala și educația pentru climă
Nu ne putem gândi la o dezvoltare durabilă a planetei fără a a avea cunoștințele, abilitățile și atitudinile neceare pentru a aborda provocările globale interconectate cu care ne confruntăm, inclusiv schimbările climatice, degradarea mediului, pierderea biodiversității, sărăcia și inegalitatea. Dobândim aceste cunoștințe, abilități și atitudini prin educație. Ascultați podcastul Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal – Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic” și vorbim despre o parte a educației în sprijnul dezvoltării durabile, și anume despre educația pentru climă și despre rolul pe care îl joacă școala în această direcție.
Comisia Europeană organizează în data de 25 noiembrie, în mediul online, prima ediție a Zilei Educației pentru climă. Evenimentul se adresează întregii comunități implicate în sectorul educației: experți în politici educaționale din mediul public și privat, cadre didactice, furnizori de servicii de educație și formare. Obiectivul urmărit este de a descoperi noi provocări, de a dezvolta proiecte comune și de a identifica soluții sustenabile.
Pentru a pătrunde
mai adânc în subiectul educației pentru climă, pentru mediul înconjurător, și a
rolului școlii în acest sens, am vorbit cu unul dintre cei mai tineri
eurodeputați români, Vlad-Marius Botoș, membru supleant în Comisia pentru
cultură și educație a Parlamentului European, din grupul Renew Europe, și cu
Elena Rujan, directoare adjunctă a liceului Constantin Brâncoveanu din Horezu. (autor Florin Orban; foto: EuranetPlus)

Turism verde
De mulți ani, folosim termenii precum agroturism sau ecoturism pentru tipul de turism rural caracterizat de cazarea într-o gospodărie tradițională și de o gastronomie bazată pe produse obținute în acea gospodărie.
Presiunea asupra acestui gen de turism este destul de mare, iar unele investițiile imobiliare au transformat unele satele tradiționale în adevărate zone rezidențiale de vile, cu efecte asupra mediului.
Din fericire, există multe locuri în România în care nu se ajunge ușor sau foarte ușor, iar în aceste locuri natura este protejată, tradițiile culturale sunt păstrate, la fel ca și gastronomia locală.
Acestea sunt destinațiile turistice verzi, aflate în apropierea unui parc național sau natural sau a unei rezervații. Este vorba, de fapt, de redescoperirea și, mai ales, de protejarea naturii. Ștefan Baciu ne oferă detalii.
2021-11-16

Podcast EuranetPlus - Cât de ecologici sunt biocarburanții?
În urmă cu două decenii, biocarburanții au fost considerați înlocuitori, într-un viitor nu foarte îndepărtat, ai carburanților fosili.
Suprafețe din ce în ce mai mari de terenuri agricole au fost cultivate cu plante precum rapiță, porumb, soia și floarea-soarelui din care să fie obținuți, prin presare, extracție sau alte procedee asemănătoare, biocarburanți. Din punct de vedere al volumului de dioxid de carbon eliberat prin arderea lor în motoare, biocarburanții au câștigat detașat competiția cu carburanții fosili.
Activiști și reprezentanți ai unor organizații de mediu au semnalat faptul că, de fapt, prin defrișările pentru noi terenuri agricole au dus la eliberarea suplimentară de gaze cu efect de seră.
Pe de altă parte, lucrările agricole și prelucrarea acestor plante în vederea obținerii de biocarburant ar genera un volum semnificativ de dioxid de carbon care ar anula, de fapt, avantajul biocarburanților față de cei fosili.
Aceste date au dus, în timp, la amendarea politicilor Uniunii Europene privind energiile regenerabile. De aceea am încercat să aflăm cât de ecologici sunt biocarburanții. Ștefan Baciu ne oferă detalii.
2021-10-27
Podcast Euranet Plus – Coal must go on?
Schimbările
climatice reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă
astazi civilizația umană. Oamenii de știință au căzut de acord că emisiile
masive de dioxid de carbon generate de activitatea umană reprezintă o cauză
majoră a acestor schimbări și că ceva trebuie făcut până nu este prea târziu.
Liderii lumii –
sau, mă rog, majoritatea lor – au preluat cauza, după ani și ani de dezbateri,
și au pus bazele unor politici de natură să reducă emisiile de CO2. Uniunea
Europeană, de pildă, a adoptat așa-numitul Pact Ecologic European, sau Green
Deal, iar obiectivul principal este ca, până în 2050, Comunitatea Europeană să
devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.
Au fost puse la
punct programe și strategii care vizează mai toate domeniile, mai cu seamă cel
energetic. Sursele poluante de energie, precum cărbunele, de pildă, ar trebui
să devină istorie.
Îngrijorările
privind securitatea energetică a europenilor vin pe fondul unei situații în
care în care resurse interne majore, precum cele de cărbune, de pildă, sunt
“trecute în rezervă” din cauza emisiei de gaze cu efect de seră pe care o
presupune exploatarea acestora. Tendința de închidere a minelor de cărbune are
ca orizont deceniul următor, după anul 2030 urmând să consemnăm renunțarea
completă la exploatarea energetică a zăcămintelor carbonifere în Uniunea
Europeană. Acestea rămân totuși o resursă considerabilă și nu puține sunt
vocile care pun în discuție renunțarea definitivă la cărbune.
Despre politicile europene în domeniu ne vorbesc invitații
noștri, profesorul Ionuț Purica, expert în energie, și Dumitru Fornea, secretar
general al Confederației Sindicale Naționale Meridian, membru al Comitetului
Economic și Social European, raportor al Comitetului pe teme de tranziție
energetică. (autor: Florin Orban; foto: hangela/Pixabay)

Podcast EuranetPlus - Cât de ecologic este minatul de criptomonede?
De la primele încercări de crea monede virtuale, pe care unii comercianți excentrici le acceptau pentru a vinde o felie de pizza, s-a ajuns, în prezent, la cotații uluitoare ale criptomonedelor.
Am încercat să aflăm cât de ecologic este acest
minerit în mediul virtual, din perspectiva consumului de energie și a
deșeurilor care rezultă din exploatarea intensă a calculatoarelor. (autor
Ștefan Baciu, foto Pixabay - WorldSpectrum)
2021-10-22

Podcast Euranet Plus – Automobilele electrice, o soluție de transport durabilă?
Autovehiculele
bazate pe combustibili fosili se află printre principalii poluatori ai
planetei. Transportul este sursa a aproape 30% din totalul de emisii de dioxid
de carbon din Uniunea Europeană. Dintre acestea, 72% provin din transportul
rutier, motiv pentru care Uniunea și-a fixat un obiectiv de reducere a
emisiilor de CO2 din transport de 60% până în anul 2050, prin comparație cu
nivelurile din 1990.
Există două
modalități de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la mașini:
eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În momentul de față,
majoritatea autovehiculelor din Europa folosesc benzină, mai exact 52%, și
motorină, într-o proporție de 37%. Câștigă însă teren automobilele
electrice și hibride.
Florin Orban vă invită să ascultați primul episod al
podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal –
Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”. Vorbim
astăzi despre automobilul electric și vrem să aflăm dacă acesta este, cu
adevărat, o soluție durabilă pentru viitorul transportului rutier. (autor: Florin Orban, foto: Pixabay)