Radio Romania Internațional 2

ambasador RRI 05.08.2022

ambasador RRI 05.08.2022

Invitați, E.S. Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Austria, și E.S. Laurențiu Ștefan, Ambasadorul României în Irlanda (realizatori Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)

2022-08-08
Ambasador RRI 10.06.2022

Ambasador RRI 10.06.2022

Invitați, E.S. Laura Popescu, Ambasadorul României în Marea Britanie, și E.S. Radu Gabriel Safta, Ambasadorul României în Australia și Noua Zeelandă (realizatori Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)

2022-08-08
Ambasador RRI 03.06.2022

Ambasador RRI 03.06.2022

Invitați: E.S. Gabriela Dancău, Ambasadoarea României în Italia, E.S. Gabriel Șopandă, Ambasadorul României în Ungaria , E.S. Matei Viorel Ardeleanu, Ambasadorul României în Muntenegru, și E.S. Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova la București (realizatori: Ionela Mengher, Elena Postelnicu, Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)

2022-08-08
Ambasador RRI 06.05.2022

Ambasador RRI 06.05.2022

Invitații ediției sunt: E.S. Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei în România, E.S. Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova la București și E.S. Lucian Fătu, ambasadorul României în Regatul Țărilor de Jos. (realizatori Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)

2022-06-14
Ambasador RRI 11.03.2022

Ambasador RRI 11.03.2022

Invitatele ediției sunt E.S. Adriana Stănescu, Ambasadoarea României în Germania, și E.S. Silvia Davidoiu, Ambasadoarea României în Serbia (realizatori Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)

2022-06-14
Ambasador RRI 04.03.2022

Ambasador RRI 04.03.2022

Invitatii ediției sunt: E.S. Dan Mihalache, Ambasadorul României în Cipru, E.S. Ambasadorul George Bologan, la încheierea misiunii diplomatice în Italia, și Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român (realizatori Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)

2022-06-14
Ambasador RRI 04.02.2022

Ambasador RRI 04.02.2022

Invitatul ediției E.S. Andrei Muraru, Ambasadorul României în SUA; actualitatea diplomatică (realizator Răzvan Emilescu)

2022-03-08
Ambasador RRI 07.01.2022

Ambasador RRI 07.01.2022

Retrospectiva diplomatică a anului 2021 (realizator Răzvan Emilescu)

2022-01-19
Ambasador RRI 03.12.2021

Ambasador RRI 03.12.2021

Invitate, Ambasadoarea României în Portugalia, E.S. Ioana Bivolaru, și Ambasadoarea României în Bulgaria, E.S. Brândușa Predescu (realizatori Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)

2021-12-04
Ambasador RRI 05.11.2021

Ambasador RRI 05.11.2021

Interviu cu Ambasadorul României în Canada, E.S. Bogdan Mănoiu; interviu cu Ambasadorul României în Danemarca, E.S. Alexandru Grădinar; interviu cu Directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică Veneția, Grigore Popescu Arbore (partea I) (realizatori: Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)

2021-11-16
Ambasador RRI 01.10.2021

Ambasador RRI 01.10.2021

Interviu cu E.S. Gabriela Dancău, Ambasadoarea României în Spania; interviu cu E.S. Simona Miculescu, Ambasadoarea României la Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO (realizatori Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)

2021-10-22
Ambasador RRI 03.09.2021

Ambasador RRI 03.09.2021

Interviu cu Ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță; Mesajul ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, de Ziua Diplomației Române; E.S. Andrei Muraru, noul Ambasador al României în SUA, și-a prezentat scrisorile de acreditare la post; Declarația scrisă a Ambasadorului României în Belarus, E.S. Viorel Moșanu, despre situația din Belarus (realizatori: Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)

2021-10-22
Ambasador RRI 02.07.2021

Ambasador RRI 02.07.2021

Invitat Iurie Bojoncă - un reprezentant al culturii române din Basarabia natală, la porțile Veneției. Un deceniu de spiritualitate românească pe tărâm italian (realizator: Răzvan Emilescu)

2021-10-22
Ambasador RRI 04.06.2021

Ambasador RRI 04.06.2021

Despre relațiile bilaterale româno-italiene cu invitatul ediției E.S. George Gabriel Bologan, Ambasadorul României în Italia (realizator: Răzvan Emilescu)

2021-10-22
Ambasador RRI 07.05.2021

Ambasador RRI 07.05.2021

Subiecte: Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, despre relatțiile româno-italiene: Valentin Muntean – directorul Departamentului Consular din MAE; Actualitatea diplomatică (realizatori: Nicoleta Stoica, Răzvan Emilescu)

2021-10-22
Ambasador RRI 02.04.2021

Ambasador RRI 02.04.2021

Invitat: prof. univ. dr. Dumitru Preda, diplomat de carieră (realizator: Răzvan Emilescu)

2021-10-22
Generația Z. Învățarea la distanță

Generația Z. Învățarea la distanță

Pandemia de Covid -19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.

În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.

„Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)

„Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni - o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)

2022-07-27
Cât de ,,verzi" pot fi evenimentele speciale?

Cât de ,,verzi" pot fi evenimentele speciale?

Prin evenimente speciale înțelegem orice adunare, cum sunt nunțile, spectacolele de muzică sau chiar târgurile și expozițiile. Unele sunt cu tematică agricolă și asupra lor ne vom îndrepta atenția in minutele următoare.  Acest tip de evenimente adună mii și zeci de mii de oameni, organizatori, expozanți sau vizitatori și lasă, după trei sau patru zile, propria amprentă de carbon.

Ștefan Rancu a disputat pe această temă cu europarlamentarul Daniel Buda, cu Corina Mareș și cu Cimi Enache, organizatori de tărguri cu tematică agricolă și alimentară. (foto: Matheus Frade/Unsplash, EuranetPlus)

2022-07-22
Avion, mai prietenos cu mediul?

Avion, mai prietenos cu mediul?

În Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani, transportul aerian a apropiat regiunile, oamenii și  a creat beneficii economice multiple. Însă  creșterea  numărului  curselor a adus în prim plan și efectele nocive asupra mediului pe care le generează avioanele. Datele oficiale europene arată că,  din toate variantele de transport, cel pe calea aerului este al doilea la capitolul  poluare, dupa cel rutier.

Având acestea pe fundal, sunt în  desfășurare mai multe inițiative.  Unele aparțin  instituțiilor europene care, prin demersuri legislative, vor să atingă în următoarele decenii neutralitatea climatică inclusiv în transportul aerian.

Alte demersuri aparțin  cercetătorilor,  oamenilor de știință,  industriei aeronautice,  implicați în proiecte prin care să  i se asigure avionului un viitor  electric sau unul bazat pe folosirea hidrogenului.

Promisiunile nu sunt utopice, dar nici simplu de îndeplinit. (realizator Hria Daraban, foto: Kowalik, Schmidbauer, Ribkin on Unsplash, EuranetPlus)

2022-07-22
Generația Z. Conferința privind Viitorul Europei: Ce-și doresc tinerii?

Generația Z. Conferința privind Viitorul Europei: Ce-și doresc tinerii?

În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.

Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?

Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetățenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: „M-au interesat cel mai mult temele despre educație, pentru că sistemul de învățământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte țări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să știe să le aplice. Mi se pare mult mai corect și mult mai interesant așa. Nu trebuie să știi formulele, poți să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să știi să le aplici în viață”.

Paul a absolvit clasa a X-a: „Consider că subiectul educației este foarte important. Fără educație nu poți face nimic în viață. Ai nevoie de educație și școala ar trebui să îți ofere acele cunoștințe și să te pregătească pentru viață, nu pentru niște teste. Aș vrea să fie mai mare influența de la Bruxelles cu privire la domeniul educației. Trebuie să se impună niște reguli”.

Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: „Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană".

„Deciziile pe care le luăm în instituțiile europene ne afectează viața de zi cu zi. De fapt, din legislația aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înțelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne privește în mod cât se poate de direct” (Alin Mituța, europarlamentar). (realizatoare Luana Pleșea)

2022-07-22
Generația Z. Migrația

Generația Z. Migrația

În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenției ONU pentru refugiați din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migrației a început să fie dezbătut la modul angajat și în Europa. Dar ce înseamnă migrație? Discutăm despre acest fenomen doar în situațiile în care oamenii își părăsesc propria țară pentru a fugi de război? Migrația este, de exemplu, și atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă țară a Uniunii Europene.

Ne explică ce este migrația și cum arată fenomenul migrației în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie și asistent de cercetare în cadrul UBB.

Bianca Vasile a coordonat Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) Italia și a scris despre imigrația românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea "Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigrație românească în Italia"). Ea spune că situația studenților români din Italia este foarte diferită de cea a studenților români din alte țări.

„La nivel intracomunitar, european cetățenii români și cetățenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migrația europeană pot să se miște liber în statele UE și în cele din spațiul Schengen în virtutea unor acorduri internaționale și a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migrația către spațiul comunitar. Dacă ești un cetățean al unei țări terțe Uniunii Europene, nu e atât de ușor să vii să te stabilești în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Științe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migrația? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu. (autor Luana Pleșea; foto: Katie Moum/Unsplash)

2022-07-05
Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Cât de angajabili sunt? Ce oportunități de angajare există?

Generația Z este descrisă de profesori, analiști, angajatori ca fiind formată din tineri inteligenți, nativi digital, care apreciază responsabilitatea social-corporativă, dar și care își pierd motivația destul de ușor. La angajare, tinerii din generația Z sunt interesați de beneficii personale și de nivelul calității muncii pe care trebuie să o presteze. Despre Generația Z se spune că are tendința de a fi cumpătată, dar în mass-media apare adesea caracterizată ca fiind anxioasă și deprimată. Ce îi face angajabili pe tinerii din Generația Z și cine trebuie să le ofere șansa de a lucra?

Perioade diferite înseamnă și percepții diferite, interpretări diferite ale viziunii pe care o are fiecare generație în parte. Aceste caracteristici creionează și ideile despre angajabilitatea tinerilor. Ce înseamnă acest lucru în ceea ce privește Generația Z ? Care sunt calitățile care îi fac angajabili? Răspunde eurodeputatul Iuliu Winkler.

În ultimii ani, peste 80 la sută dintre absolvenții Universității Politehnica din Timișoara își găsesc un loc de muncă imediat după terminarea studiilor. Cererea de specialiști este foarte mare! Pe lângă perfecționările în tehnologia informației, este în creștere, de exemplu, angajabilitatea și pentru absolvenții de la Facultatea de Construcții, spune rectorul Politehnicii timișorene, Florin Drăgan.

Ce se întâmplă însă cu tinerii generației Z care nu urmează cursuri universitare? Eurodeputatul Iuliu Winkler răspunde.

România prezintă o provocare specială în sensul în care o treime dintre copiii Generației Z nu are acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional. În situații economice dificile, cum a fost cea prin care a trecut Grecia, Uniunea Europeană a luat decizii în mod concertat pentru a corecta situația. Este necesară sau posibilă o intervenție la nivel european? (autor: Felicia Ristea, foto: Sven Mieke/Unsplash)

2022-06-24
Generația Z și sănătatea mintală

Generația Z și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieți normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităților legate locul de muncă, viața de familie, performanțele școlare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul și însingurarea caracteristice perioadei pandemice și mai nou șocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ține capul de afiș, deși ea este garantul unei societăți capabile, performante și reziliente. Subiectul sănătății mintale este rareori adus în discuție în spațiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanții generației Z, tineri deschiși la schimbare, expuși informațiilor și dezinhibați.

Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depășește 8 milioane, conform șefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceștia sunt tinerii români plecați la studii în prestigioase universități din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 și 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiți să răzbată singuri prin labirintul de emoții. În acest context, Liga Studenților Români din Străinătate a înființat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, și a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătății mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înțelege mai bine ce prin ce au trecut și prin ce trec tinerii noștri plecați la studii în afara țării am stat de vorbă unul dintre studenții cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneață.

Sănătatea mintală a ajuns și în atenția instituțiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetățenii europeni să depășească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speță, pe de o parte a europarlamentarului, și pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Bușoi, membru cu ștate vechi în legislativul european și premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru "munca în domeniul îmbunătățirii politicilor europene de sănătate". (autor Sorin Titus Iordan, foto Joshua Fuller/Unsplash)

2022-06-24
Poate politica să salveze planeta?

Poate politica să salveze planeta?

Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele, atmosfera, clima și viața de pe Pământ s-au modificat mereu de-a lungul timpului. Însă schimbările actuale diferă de cele din trecut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și agenții care le cauzează. Cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Răspunsul UE la schimbările climatice: obiective și legislație.

UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest context, provocările cu care se confruntă politicienii sunt multiple. Ei trebuie să un echilibru între protejarea mediului și continuarea dezvoltării societății. Cu detalii, Robina Cornaciu

2022-06-24
Bye, bye, car!

Bye, bye, car!

Circa 70% dintre cetățenii Uniunii Europene trăiesc în orașe, iar mulți dintre ei dețin autovehicule care reprezintă modalitatea dominantă de transport. Transportul rutier este responsabil pentru aproape 30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, însă pentru jumătate din aceste emisii responsabile sunt mașinile proprietate personală și camionetele.

O soluție ar fi ca locuitorii marilor orașe sau navetiștii să renunțe la utilizarea mașinilor personale pentru deplasările urbane, însă unii dintre ei nu au o altă alternativă. Cei care fac naveta în marile orașe nu au la dispoziție parcări în punctele nodale de transport sau în apropierea stațiilor de metrou astfel încât semnul exclamării de la tema acestui podcast, „Bye, bye, car!”, poate fi înlocuit, în cazul românilor, cu semnul întrebării.

Ștefan Baciu a discutat cu europarlamentarul Siegfried Mureșan despre decarbonizarea transportului în marile orașe europene, despre sprijinul pe care îl acordă instituțiile europene pentru reducerea poluării și, nu în ultimul rând, despre utilizarea bicicletei.

2022-06-24
Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

Fermierii viitorului vor trebui să adopte practici agricole mai durabile, care respectă clima și mediul din Uniunea Europeană. Diminuarea folosirii pesticidelor în culturile agricole și aplicarea de tehnologii prietenoase cu mediul, înființarea de suprafețe cultivate ecologic și protejarea biodiversității, sunt noile reguli introduse prin reforma Politicii Agricole Comune, asociată Pactului Verde European, care intră în vigoare în 2023.

În acest context, provocările cu care se confruntă tinerii fermieri sunt multiple. Ei trebuie să facă față tuturor acestor cerințe și să-și asume rolul crucial pe care îl au în protejarea mediului și în asigurarea securității alimentare a cetățenilor europeni. Cu detalii, Clara Iancu.

2022-06-24
Ce vom mânca peste 20 de ani?

Ce vom mânca peste 20 de ani?

Fermele viitorului vor trebui să fie eficiente, să țină cont de impactul pe care îl au activitățile agricole și de creștere a animalelor asupra mediului, să aibă modalități de utilizare a resurselor biodegradabile pentru a produce energie, să cotribuie la menținerea și protejarea sănătății oamenilor dar și a animalelor și plantelor.

Noua Politică Agricolă Comună ține cont de toate particularitățile din toate statele Uniunii Europene și prefigurează un viitor în care se pot realiza obiectivele de  dezvoltare durabilă, de deschidere către noi forme și tipuri de management al terenurilor, practici agricole și relații de piață.

Sub genericul „Green Deal”, am încercat să aflăm, între altele, ce vom mânca peste 20 de ani. (autor Felicia Ristea, foto Unsplash - Kevin_Gent)

2022-06-09
Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

În lumea digitală, la fel ca în natură, există o cantitate imensă de deșeuri, de la e-mailuri inutile, fișiere și aplicații neutilizate, până la duplicatele de fotografii. Toate sunt considerate deșeuri digitale și reprezintă o nouă sursă de poluare.

O fotografie sau un e-mail nu poluează mult, însă faptul că toți facem asta în fiecare zi lasă o amprentă asupra mediului.

Digitalizarea reprezintă aproape 4% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar ritmul de utilizare a internetului este în creștere și este de așteptat ca, până în 2025, acest procent să se dubleze.

Care ar fi deșeurile digitale la care ar trebui să renunțăm, ce ștergem și ce păstrăm într-un dispozitiv electronic și pentru cât timp, cum putem opri dependența de internet și dorința de a avea noi gadget-uri, dar și ce le spunem copiilor noștri că trebuie să facă atunci când comunică pe o rețea de socializare. 

Tema acestui podcast sub genericul Green Deal este poluarea digitală. Cristina Ghelasie a discutat cu doi jurnaliști specializați în domeniul IT, cu un activist de mediu și cu eurodeputata Ramona Strugariu, membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. (autor Cristina Ghelasie, foto EuranetPlus)

2022-06-09
Generația Z și social media

Generația Z și social media

Generația Z preferă să interacționeze pe rețele de socializare, comparativ cu generațiile precedente care preferă interacțiunea directă. 

Specialiștii spun că, pe de-o parte, socializarea virtuală contribuie la dezvoltarea abilităților de a folosi noile tehnologii, dar pe de altă parte limitează funcția de comunicare directă, ce are o încărcătură puternic emoțională.

Un studiu efectuat recent de Organizația Salvați Copiii arată că 40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.

Apariția rețelelor sociale a dus nu doar la o comunicare mai facilă, dar și la unele vulnerabilități de ordin psihologic. Uneori, devine tot mai evidentă nevoia de validare din partea celorlalți. Apare goana după like-uri, apare narcisismul, dorința irezistibilă de a se exprima, apare nevoia de a realiza selfie-uri în situații care să exprime siguranță, putere, fericire. Alteori apare disperarea din cauza lipsei de feedback la ceea ce s-a postat. Mai ales la persoane cu acceptare de sine scăzută poate apărea depresia.

Pentru tinerii întâlniți la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, platformele sociale reprezintă o modalitate de comunicare, dar și de promovare a proiectelor și a propriei imagini. Ei cred că este necesar un echilibru în utilizarea rețelelor sociale și mai ales cred că nu trebuie să ne prezentăm altfel decât suntem în realitate și să alergăm după like-uri cu orice preț.

Dependența de internet, spun specialiștii, este la fel ca oricare alta, indiferent că vorbim de orice substanță sau de internet. Dependența, sevrajul, determină același tip de reacții și dependența de internet e de urmărit în special la publicul tânăr.

În România, la o populație de circa 19 milioane de locuitori, aproape 16 milioane au acces la internet, iar în privința utilizatorilor de social media am ajuns la 12 milioane, adică 63% din populația țării și suntem aproape de media europeană  a timpului zilnic alocat utilizării social media, medie care este de 2 ore și 25 de minute pe zi.

Impactul noilor tehnologii asupra tinerilor se află și în atenția structurilor de reglementare din UE. Am discutat despre acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu. (autor Sorin Șchiopu, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaților

24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din țara vecină au trecut granițele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmației sau Isaccea. Și tot din prima zi, oameni obișnuiți și organizații neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriașă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulți reprezentanți ai generației Z, unii chiar adolescenți la momentul începerii războiului.

Andreas Crăiuț este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, județul Suceava. Este un voluntar „profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinții săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aștepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar și 4 mașini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.

Din celălalt capăt al țării, mai exact din Filiași, județul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-și oferi ajutorul ucrainenilor nevoiți să își părăsească țara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-și părăsi țara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.

Acest fenomen al mobilizării rapide și al solidarizării cu ucrainenii loviți de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani și este profesor. Dar și unul dintre mulții voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiați ucraineni. El a călătorit în Polonia și în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, și cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.

Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaților tineri că vor fi încorporați... Asta au trăit tinerii, și nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situația de la Bruxelles? Este amenințată pacea în Europa? Cât de protejați suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoș Pîslaru. (autor Luana Pleșea, foto: EuranetPlus)

2022-06-09
Cine este Generația Z

Cine este Generația Z

Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.

Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?

Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.

Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.

Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.

Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România? 

Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.

Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor. (autor Cristina Ghelasie, foto: EuranetPlus)

2022-05-17
Fast Fashion

Fast Fashion

Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept „categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”. Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor inițiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenții. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente și de bună calitate, însă la prețuri mici, din cauza concurenței și a supraproducției.

Ștefan Baciu a discutat cu europarlamentara Maria Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentului European despre despre efectele înnoirii garderobei asupra mediului sau, dacă doriți, despre „păcatele” acestei tendințe pe care o putem eticheta drept „fast fashion”, de a cumpăra mult și ieftin și de a renunța, în același ritm, la îmbrăcămintea mai veche. (foto: EuranetPlus)

2022-05-17
Întoarcerea la natură

Întoarcerea la natură

Întoarcerea la natură înseamnă, poate, implicarea într-o acțiune de ecologizare sau utilizarea unor plante în locul unor medicamnete de sinteză.

Pentru unii dintre noi, întoarcerea la natură capătă adevăratul înțeles, adică o viață petrecută într-o zonă liniștită, departe de marile așezări urbane. Aici, apa din bidonul de plastic sau cea filtrată de la robinet este înlocuită în cu cea scoasă dintr-o fântână sau cu cea a unui izvor, iar casa tradițională asigură o izolare termică mult mai bună decât cea a unui apartament dintr-un bloc de locuințe.

De asemenea, hrana sănătoasă este tot o fațetă a întoarcerii la natură. Ștefan Baciu ne oferă detalii. (foto: EuranetPlus)

2021-12-20
Ne permitem politici cu adevărat verzi?

Ne permitem politici cu adevărat verzi?

Uniunea Europeană, deși nu se mai află printre cei mai mari producători de CO2 de pe planetă, nu este încă o zonă complet prietenoasă cu mediul înconjurător.

Rămâne, de pildă, unul dintre cei mari producători de deșeuri din lume, cu o medie anuală de peste 5 tone de deșeuri pe cap de locuitor, cifră mai mare decât cele înregistrate în India sau China. Cu atât mai mult, este clar că e nevoie de noi politici pentru ca activitatea umană să afecteze din ce în ce mai puțin mediul înconjurător.

Ne permitem însă aceste politici? Ne permitem să fim “verzi”? Aflați răspunsul ascultând o nouă ediție a podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal – Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”.

Invitata rubricii noastre este Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului în guvernul de la București, fost vicepreședinte al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, actualmente expert de mediu. (realizator: Florin Orban; foto: EuranetPlus)

2021-12-05
Școala și educația pentru climă

Școala și educația pentru climă

Nu ne putem gândi la o dezvoltare durabilă a planetei fără a a avea cunoștințele, abilitățile și atitudinile neceare pentru a aborda provocările globale interconectate cu care ne confruntăm, inclusiv schimbările climatice, degradarea mediului, pierderea biodiversității, sărăcia și inegalitatea. Dobândim aceste cunoștințe, abilități și atitudini prin educație. Ascultați podcastul Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal – Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic” și vorbim despre o parte a educației în sprijnul dezvoltării durabile, și anume despre educația pentru climă și despre rolul pe care îl joacă școala în această direcție.

Comisia Europeană organizează în data de 25 noiembrie, în mediul online, prima ediție a Zilei Educației pentru climă. Evenimentul se adresează întregii comunități implicate în sectorul educației: experți în politici educaționale din mediul public și privat, cadre didactice, furnizori de servicii de educație și formare. Obiectivul urmărit este de a descoperi noi provocări, de a dezvolta proiecte comune și de a identifica soluții sustenabile.

Pentru a pătrunde mai adânc în subiectul educației pentru climă, pentru mediul înconjurător, și a rolului școlii în acest sens, am vorbit cu unul dintre cei mai tineri eurodeputați români, Vlad-Marius Botoș, membru supleant în Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European, din grupul Renew Europe, și cu Elena Rujan, directoare adjunctă a liceului Constantin Brâncoveanu din Horezu. (autor Florin Orban; foto: EuranetPlus)

2021-11-19
Turism verde

Turism verde

De mulți ani, folosim termenii precum agroturism sau ecoturism pentru tipul de turism rural caracterizat de cazarea într-o gospodărie tradițională și de o gastronomie bazată pe produse obținute în acea gospodărie.

Presiunea asupra acestui gen de turism este destul de mare, iar unele investițiile imobiliare au transformat unele satele tradiționale în adevărate zone rezidențiale de vile, cu efecte asupra mediului.

Din fericire, există multe locuri în România în care nu se ajunge ușor sau foarte ușor, iar în aceste locuri natura este protejată, tradițiile culturale sunt păstrate, la fel ca și gastronomia locală.

Acestea sunt destinațiile turistice verzi, aflate în apropierea unui parc național sau natural sau a unei rezervații. Este vorba, de fapt, de redescoperirea și, mai ales, de protejarea naturii. Ștefan Baciu ne oferă detalii.

2021-11-16
Podcast EuranetPlus - Cât de ecologici sunt biocarburanții?

Podcast EuranetPlus - Cât de ecologici sunt biocarburanții?

În urmă cu două decenii, biocarburanții au fost considerați înlocuitori, într-un viitor nu foarte îndepărtat, ai carburanților fosili.

Suprafețe din ce în ce mai mari de terenuri agricole au fost cultivate cu plante precum rapiță, porumb, soia și floarea-soarelui din care să fie obținuți, prin presare, extracție sau alte procedee asemănătoare, biocarburanți. Din punct de vedere al volumului de dioxid de carbon eliberat prin arderea lor în motoare, biocarburanții au câștigat detașat competiția cu carburanții fosili.

Activiști și reprezentanți ai unor organizații de mediu au semnalat faptul că, de fapt, prin defrișările pentru noi terenuri agricole au dus la eliberarea suplimentară de gaze cu efect de seră.

Pe de altă parte, lucrările agricole și prelucrarea acestor plante în vederea obținerii de biocarburant ar genera un volum semnificativ de dioxid de carbon care ar anula, de fapt, avantajul biocarburanților față de cei fosili.

Aceste date au dus, în timp, la amendarea politicilor Uniunii Europene privind energiile regenerabile. De aceea am încercat să aflăm cât de ecologici sunt biocarburanții. Ștefan Baciu ne oferă detalii.

2021-10-27
Podcast Euranet Plus – Coal must go on?

Podcast Euranet Plus – Coal must go on?

Schimbările climatice reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă astazi civilizația umană. Oamenii de știință au căzut de acord că emisiile masive de dioxid de carbon generate de activitatea umană reprezintă o cauză majoră a acestor schimbări și că ceva trebuie făcut până nu este prea târziu.

Liderii lumii – sau, mă rog, majoritatea lor – au preluat cauza, după ani și ani de dezbateri, și au pus bazele unor politici de natură să reducă emisiile de CO2. Uniunea Europeană, de pildă, a adoptat așa-numitul Pact Ecologic European, sau Green Deal, iar obiectivul principal este ca, până în 2050, Comunitatea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Au fost puse la punct programe și strategii care vizează mai toate domeniile, mai cu seamă cel energetic. Sursele poluante de energie, precum cărbunele, de pildă, ar trebui să devină istorie.

Îngrijorările privind securitatea energetică a europenilor vin pe fondul unei situații în care în care resurse interne majore, precum cele de cărbune, de pildă, sunt “trecute în rezervă” din cauza emisiei de gaze cu efect de seră pe care o presupune exploatarea acestora. Tendința de închidere a minelor de cărbune are ca orizont deceniul următor, după anul 2030 urmând să consemnăm renunțarea completă la exploatarea energetică a zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană. Acestea rămân totuși o resursă considerabilă și nu puține sunt vocile care pun în discuție renunțarea definitivă la cărbune.

Despre politicile europene în domeniu ne vorbesc invitații noștri, profesorul Ionuț Purica, expert în energie, și Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale Meridian, membru al Comitetului Economic și Social European, raportor al Comitetului pe teme de tranziție energetică. (autor: Florin Orban; foto: hangela/Pixabay)

2021-10-22
Podcast EuranetPlus - Cât de ecologic este minatul de criptomonede?

Podcast EuranetPlus - Cât de ecologic este minatul de criptomonede?

De la primele încercări de crea monede virtuale, pe care unii comercianți excentrici le acceptau pentru a vinde o felie de pizza, s-a ajuns, în prezent, la cotații uluitoare ale criptomonedelor.

Am încercat să aflăm cât de ecologic este acest minerit în mediul virtual, din perspectiva consumului de energie și a deșeurilor care rezultă din exploatarea intensă a calculatoarelor. (autor Ștefan Baciu, foto Pixabay - WorldSpectrum)


2021-10-22
Podcast Euranet Plus – Automobilele electrice, o soluție de transport durabilă?

Podcast Euranet Plus – Automobilele electrice, o soluție de transport durabilă?

Autovehiculele bazate pe combustibili fosili se află printre principalii poluatori ai planetei. Transportul este sursa a aproape 30% din totalul de emisii de dioxid de carbon din Uniunea Europeană. Dintre acestea, 72% provin din transportul rutier, motiv pentru care Uniunea și-a fixat un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 din transport de 60% până în anul 2050, prin comparație cu nivelurile din 1990.

Există două modalități de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la mașini: eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În momentul de față, majoritatea autovehiculelor din Europa folosesc benzină, mai exact 52%, și motorină, într-o proporție de 37%. Câștigă însă teren automobilele electrice și hibride.

Florin Orban vă invită să ascultați primul episod al podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal – Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”. Vorbim astăzi despre automobilul electric și vrem să aflăm dacă acesta este, cu adevărat, o soluție durabilă pentru viitorul transportului rutier. (autor: Florin Orban, foto: Pixabay)

2021-10-22