
Ambasador RRI 03.03.2023
Invitații ediției sunt doamna Therese Hydén, Ambasadorul Suediei în România, domnul Radu Cătălin Mardare, Ambasadorul României în Liban, și doamna Mădălina Lupu, Ambasadorul României în în Republicile Kazahstan, Kârgâză și Tadjikistan.
Începem cu interviul pe care E.S. Therese Hydén l-a acordat colegei Ruxandra Săraru, de la Radio România Actualități. Traducerea a fost asigurată de către colegele noastre de la Secția Engleză Radio România internațional.
Continuăm emisiunea cu interviul acordat de domnul Radu Cătălin Mardare, Ambasadorul României în Liban, colegului nostru Eugen Cojocariu.
Încheiem emisiunea cu interviul acordat de doamna Mădălina Lupu, Ambasadorul României în Republicile Kazahstan, Kârgâză și Tadjikistan, colegei noastre Diana Petrescu Vîjeu. (realizatori Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)
2023-03-10
Ambasador RRI 03.02.2023
Invitații ediției sunt E.S. Daniel Ioniță, Ambasadorul României în Suedia, E.S. Monica-Mihaela Știrbu, Ambasadorul României în Brazilia, E.S. Maria Ciobanu, Ambasadorul României în Maroc, și E.S. Alexandru GRĂDINAR, Ambasadorul României în Slovenia. (realizatori: Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)
2023-02-17
Ambasador RRI 06.01.2023
Invitații ediției sunt ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Cristian Leon Țurcanu, și ambasadorul României în Spania, E.S. George Bologan, în Interviuri realizate de Eugen Cojocariu. În partea a doua a emisiunii vă propunem o selecție din declarațiile de la Reuniunea anuală a diplomației române, desfășurată la începutul toamnei la București. (realizatori: Eugen Cojocariu și Nicoleta Stoica)
2023-02-17
Ambasador RRI 02.12.2022
Invitații ediției sunt ambasadoarea României în Italia, doamna Gabriela Dancău, ambasadorul României în Ucraina, domnul Alexandru Victor Micula, ambasadorul Israelului în România, domnul Reuven Azar, și Ambasadorul Armeniei la București, domnul Sergey Minasyan. (realizatori: Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)
2022-12-05
Ambasador RRI 04.11.2022
Invitați: E.S. Constantin-Mihail Grigorie, Ambasadorul României în Croația, E.S. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Israel, E.S. Victor Chirilă, Ambasadorul Republcii Moldova în România, domnul Vladimir Bolea, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova (realizatori Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)
2022-11-18
Ambasador RRI 07.10.2022
Invitați, ambasadorul României în Turcia, E.S. Ștefan Tinca, ambasadorul României în Elveția, E.S. Bogdan Mazuru, ambasadorul Republicii Moldova în România, E.S. Victor Chirilă, despre expoziția comemorativă dedicată celor 30 de ani de la războiul de la Nistru (autor Eugen Cojocariu)
2022-10-26
Ambasador RRI 12.08.2022
Interviu cu Ambasadoarea României în Belgia, E.S. Andreea Păstîrnac; interviu cu Ambasadorul Marocului în România, E.S. Hassan Abouyoub; declarație fostul Ambasador al Israelului în România, E.S. David Saranga, la final de mandat, despre lansarea cărții sale bilingve, în română și engleză, "Întoarcerea la România" (Returning to Romania); actualitatea diplomatică (realizatori Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)
2022-08-18
Ambasador RRI 05.08.2022
Invitați, E.S. Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Austria, și E.S. Laurențiu Ștefan, Ambasadorul României în Irlanda (realizatori Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)
2022-08-08
Ambasador RRI 10.06.2022
Invitați, E.S. Laura Popescu, Ambasadorul României în Marea Britanie, și E.S. Radu Gabriel Safta, Ambasadorul României în Australia și Noua Zeelandă (realizatori Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)
2022-08-08
Ambasador RRI 03.06.2022
Invitați: E.S. Gabriela Dancău, Ambasadoarea României în Italia, E.S. Gabriel Șopandă, Ambasadorul României în Ungaria , E.S. Matei Viorel Ardeleanu, Ambasadorul României în Muntenegru, și E.S. Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova la București (realizatori: Ionela Mengher, Elena Postelnicu, Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)
2022-08-08
Ambasador RRI 06.05.2022
Invitații ediției sunt: E.S. Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei în România, E.S. Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova la București și E.S. Lucian Fătu, ambasadorul României în Regatul Țărilor de Jos. (realizatori Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)
2022-06-14
Ambasador RRI 11.03.2022
Invitatele ediției sunt E.S. Adriana Stănescu, Ambasadoarea României în Germania, și E.S. Silvia Davidoiu, Ambasadoarea României în Serbia (realizatori Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)
2022-06-14
Ambasador RRI 04.03.2022

Ambasador RRI 04.02.2022
Invitatul ediției E.S. Andrei Muraru, Ambasadorul României în SUA; actualitatea diplomatică (realizator Răzvan Emilescu)
2022-03-08
Ambasador RRI 07.01.2022
Retrospectiva diplomatică a anului 2021 (realizator Răzvan Emilescu)
2022-01-19
Ambasador RRI 03.12.2021
Invitate, Ambasadoarea României în Portugalia, E.S. Ioana Bivolaru, și Ambasadoarea României în Bulgaria, E.S. Brândușa Predescu (realizatori Eugen Cojocariu și Răzvan Emilescu)
2021-12-04
Ambasador RRI 05.11.2021
Interviu cu Ambasadorul României în Canada, E.S. Bogdan Mănoiu; interviu cu Ambasadorul României în Danemarca, E.S. Alexandru Grădinar; interviu cu Directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică Veneția, Grigore Popescu Arbore (partea I) (realizatori: Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)
2021-11-16
Ambasador RRI 01.10.2021
Interviu cu E.S. Gabriela Dancău, Ambasadoarea României în
Spania; interviu cu E.S. Simona Miculescu,
Ambasadoarea României la Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO (realizatori Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)

Ambasador RRI 03.09.2021
Interviu cu Ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță; Mesajul ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, de Ziua Diplomației Române; E.S. Andrei Muraru, noul Ambasador al României în SUA, și-a prezentat scrisorile de acreditare la post; Declarația scrisă a Ambasadorului României în Belarus, E.S. Viorel Moșanu, despre situația din Belarus (realizatori: Răzvan Emilescu și Eugen Cojocariu)
2021-10-22
Ambasador RRI 02.07.2021
Invitat Iurie Bojoncă -
un reprezentant al culturii române din Basarabia natală, la porțile Veneției.
Un deceniu de spiritualitate românească pe tărâm italian (realizator: Răzvan Emilescu)

Ambasador RRI 04.06.2021
Despre relațiile bilaterale
româno-italiene cu invitatul ediției E.S. George Gabriel Bologan, Ambasadorul României în Italia (realizator: Răzvan Emilescu)

Ambasador RRI 07.05.2021
Subiecte: Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, despre relatțiile româno-italiene: Valentin Muntean – directorul Departamentului Consular din MAE; Actualitatea diplomatică (realizatori: Nicoleta Stoica, Răzvan Emilescu)

Ambasador RRI 02.04.2021
Invitat: prof. univ. dr. Dumitru Preda, diplomat de carieră
(realizator: Răzvan Emilescu)

Generația Z: Migranții minori în UE
Creșterea costului vieții, criza climatică și pandemia de COVID-19 stau la originea creșterii alarmante a numărului de copii expuși riscului de sărăcie, potrivit unui raport al Organizației Salvați Copiii.
Cei care provin din familii de imigranți, copiii fără acte și cei neînsoțiți sunt printre cei mai afectați, arată același raport. În Italia, spre exemplu, peste 32% dintre migranți trăiesc în sărăcie, în comparație cu doar 7,2% dintre cetățenii italieni.
Instituțiile europene s-au angajat să finalizeze Pactul european pentru Migrație și Azil, până în prima jumătate a anului 2024. Doar că, în timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările valului migrator, inițiativa este privită cu reticență de unele state membre, în contextul mecanismelor de redistribuire a refugiaților.
De mai bine de un an, România face față unui val important de refugiați din Ucraina, care și-au părăsit țara după invazia rusă.
Numai anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate peste 12.000 de cereri de azil, cele mai multe, aproximativ 4.500, depuse de cetățenii din Ucraina. Iar aproape 900 de minori din Ucraina, care au ajuns aici fără părinți, au primit protecție temporară în România.
De la declanșarea războiului și până la sfârșitul lunii februarie 2023, au intrat legal în România aproape 750.000 de minori ucraineni, conform datelor furnizate de Poliția de Frontieră.
Despre nevoile copiilor și adolescenților din Ucraina, care au ajuns în România, după războiul declanșat în țara lor, vorbim în cadrul podcastului Gen Z, împreună cu trei mame, refugiate din Ucraina, Alexandra Crivilaru, coordonator al unui centru pentru refugiați din Constanța și eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European. (autor: Cristina Ghelasie)
2023-03-17
Cât de eco sunt florile?
În spatele florilor pe care le cumpărăm pentru a le oferi celor dragi, există un întreg lanț de aprovizionare care începe în fermele specializate în cultivarea florilor și se termină în atelierele de design floral.
Aplicarea principiilor ecologice în floricultură și în comerțul cu flori înseamnă reducerea folosirii pesticidelor, utilizarea energiei regenerabile în sere și solarii, utilizarea ambalajelor reciclabile în aranjamentele și decorațiunile florale și, nu în ultimul rând, procurarea florilor la nivel local pentru diminuarea importurilor de flori.
Despre toate aceste aspecte, Clara Iancu a discutat cu Alexa Petre și Georgiana Periețeanu care dețin atelierul de design floral Flori Sauvage și cu europarlamentarul Maria Grapini, vicepreședintele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European. (autoare Clara Iancu, foto Demchyshyna_Alina_Shutterstock)
2023-03-03
Generația Z. Tinerii și corpul lor
În luna februarie 2023 au fost date publicității rezultatele studiului „Influența social media asupra dezvoltării copiilor și tinerilor”, o cercetare realizată la solicitarea Comisiei CULTURĂ a Parlamentului European. Printre principalele constatări, conținutul legat de obiceiurile alimentare problematice și tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia, a stârnit îngrijorări cu privire la impactul lor nociv asupra dezvoltării, afectând în mod semnificativ adolescentele.
Potrivit EU Kids Online, numărul copiilor care văd modalități de a fi foarte slabi pe internet variază de la o țară la alta, între 3% în Germania și 32% în Polonia, cu o medie de 12% în țările europene care raportează că au văzut acest tip de conținut cel puțin în fiecare lună sau mai des.
Evaluările sistematice ale rețelelor sociale vizând imaginea corporală au indicat o anumită legătură corelațională între utilizarea rețelelor sociale, insatisfacția față de propriul corp și alimentația dezordonată în rândul adolescenților. Au fost identificate ca fiind deosebit de problematice activități precum vizualizarea și încărcarea fotografiilor și căutarea de feedback negativ prin actualizările de status.
Despre cum influențează social media imaginea tinerilor despre propriul corp vorbesc Alexandra Dârlău, responsabilă advocacy în cadrul organizației Centrul FILIA; Maria și Denis, studenți la Universitatea Lucian Blaga Sibiu; europarlamentarul Dragoș Pîslaru, președintele comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European. (autoare: Luana Pleșea, foto Max_kegfire_on_Shutterstock)
2023-03-03
Renovarea clădirilor, între risipă și eficiență energetică
Gradul de conștientizare în privința beneficiilor renovării clădirilor variază în statele membre ale Uniunii Europene. De exemplu, în Germania eficiența energetică este un subiect popular, însă, pe de altă parte, francezii și polonezii, știu foarte puține despre termeni precum „zero emisii” sau „casă neutră”. În România se vorbește despre reabilitarea termică a blocurilor de locuințe sau despre anveloparea blocurilor care presupune lucrări la fațada blocului și montarea de ferestre termopan. Suntem departe însă de a proiecta locuințe cu amprentă scăzută de carbon sau locuințe inteligente, în care consumul și, de ce nu?, producția de energie sunt monitorizate și gestionate de un calculator.
Ștefan Baciu a discutat cu președintele Ligii Naționale a Asociațiilor de Proprietari Habitat, Mihai Mereuță și cu europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European despre aceste programe de reablitare termică a clădirilor, despre finanțări europene și despre strategii europene în domeniul energiei. (foto: Mikhaylovskiy_Shutterstock)
2023-02-17
Generația Z - Serviciul militar
În ultimele decenii, cele mai multe state din Uniunea Europeană au abandonat recrutarea militară (și civilă). Serviciul militar civil a fost considerat depășit de la sfârșitul Războiului Rece.
Faptul că niciun conflict armat nu a mai apărut în vestul Balcanilor timp de aproape jumătate de secol a fost un alt aspect care a contribuit la abandonarea recrutărilor militare. Însă anexarea Crimeei de către Federația Rusă a reprezentat un prim șoc care a determinat unele state membre UE să reintroducă sistemul de recrutare.
Conflictele din ultimii ani au dus la ideea unui Serviciu militar 2.0, la care din ce în ce mai multe țări europene vor să adere. Dar ce cred tinerii despre recrutările armate și cum văd ei pregătirea pentru o eventuală participare la război? (autor Cătălin Glăvan)
2023-02-17
Anxietatea climatică, o afecțiune tot mai răspândită în rândul tinerilor
Potrivit unui studiu, aproape jumătate dintre tinerii chestionați din întreaga lume raportează că anxietatea legată de climă le afectează viața de zi cu zi. Mulți tineri cred că „viitorul este înfricoșător” și că guvernele lor nu fac suficient pentru a evita o catastrofă climatică.
Fenomenul se manifestă inclusiv la nivel european, chiar dacă UE este cel mai mare furnizor de finanțare vizând combaterea schimbărilor climatice din lume.
Am discutat despre problemele și soluțiile legate de anxietatea climatică cu un Olivia Mocanu, psihoterapeut, cu Simona Ciff, specialist în inteligență emoțională și în științele educației, dar și cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, Cultură, Tineret, Media și Sport din Parlamentul European. (autor: Sorin Șchiopu, foto: EuranetPlus)

Generația Z: Munca precară
Tinerii din România născuți după 1995 se află în topul șomerilor din Uniunea Europeană, fiind destul de greu de angajat. Și asta pentru că Generația Z își dorește să muncească, dar în termeni diferiți față de generațiile anterioare. Vor salariu mare, program flexibil și posibilități de dezvoltare profesională.
„Suntem pe primul loc în UE la nepotrivirea domeniului studiat cu cel în care ne angajăm. Acest lucru vine din lipsa unor ore de consiliere profesională în școli” (Raluca Dumitra, reprezentant al celei mai mari platforme de recrutare din România).
Dacă înainte de 1989, românii aveau un loc de muncă la 18-20 de ani, acum situația este alta. O vină o are și familia, este de părere sociologul Dan Petre: „... atâta vreme cât există această mentalitate de sprijin al copilului mult timp după ce termină studiile, situație care are un specific cultural pentru România, prin comparație cu alte țări din lume, țările anglo-saxone sau Statele Unite, unde, odată ce ai ajuns la o anumită vârstă, ai datoria de a deveni independent și de a părăsi casa, ca să te descurci. Deci, până când nu vor exista aceste nevoi acute care să determine depășirea unor așteptări, eu cred că lucrurile vor continua în mare măsură în acest fel”. (autor: Mirabela Afronie, foto: EuranetPlus)
2022-12-22
Efectele crizei climatice asupra femeilor
Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație. În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (așa-zisul „cod roșu”) emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climat.
Am discutat cu Directorul Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, Aurelia Diaconu, cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu și cu un voluntar implicat în acțiuni pentru mediu despre care sunt principalele efecte negative ale încălzirii globale și care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a elimina aceste consecințe. (autor: Cătălin Glăvan, foto: Youri Appelman)

Generația Z. Tinerii și media
Informația circulă, în zilele noastre, cu o viteză amețitoare și tot ceea ce vrem să aflăm, din cele mai diverse domenii, este acum doar la un click distanță. Iar tinerii din Generația Z sunt cei care par să dețină controlul absolut în aflarea informațiilor din cele mai noi canale de comunicare.
Rețelele sociale, dar și canalele de entertainment, cum sunt Tik Tok sau Youtube, au devenit principalele surse la care apelează tinerii, în detrimentul mediilor clasice (ziarul, radioul, televiziunea), în care, spun ei, nu se mai regăsesc. Poate pentru că nu sunt atât de accesibile, poate pentru că nu sunt la fel de atractive sau poate pentru că vocea Generației Z nu se face suficient auzită în aceste mijloace de comunicare în masă tradiționale.
Totuși, pericole sunt la tot pasul în mediul online, de la fake news până la manipulare și propagandă. Iar pentru a reuși să cerni informația, este nevoie de educație și cultură, pentru că modele sunt peste tot, trebuie doar să știi și să înțelegi cum să alegi.
Despre relația Generației Z cu media am stat de vorbă cu Radu Simion, student în anul I la Facultatea de Drept a Universității București, cu europarlamentarul Dacian Cioloș, dar și cu Adrian Sandu, profesor de Științe Sociale la Colegiul Național ”Andrei Șaguna” din Brașov. (autor: Monica Neacșu, foto: EuranetPlus=
2022-12-16
Generația Z. Criza climatică
Regiuni de pe întreg globul care erau cunoscute nu demult pentru clima rece pe tot parcursul anului, încep să cunoască valuri de căldură, în sezonul cald, care depășesc normalul termic, chiar cu temperaturi care sunt considerate tropicale. Încălzirea globală vizează creșterea frecvenței apariției fenomenelor de secetă severă, apariția și răspândirea bolilor, fenomene meteo extreme, creșterea nivelului oceanelor sau valuri de căldură lungi și intense. Cel mai vizibil efect al încălzirii globale este seceta care se instalează pe suprafețe tot mai mari de uscat. Impactul este unul serios, deoarece poate activa un proces de tip domino.
2021 a fost unul dintre anii cu cele mai mari temperaturi, la nivel planetar, conform Organizației de Meteorologie Mondială. Despre cum ne afectează viața gazele cu efect de seră vorbește Mihai Stoica, Președintele Executiv al Asociației 2Celsius, organizație care de aproape un deceniu studiază și este implicată în acțiuni și politici de mediu.
În România, ideea de încălzire globală poate părea o perspectivă mult prea îndepărtată pentru a fi asumată prin practici zilnice. Însă, generațiile mai tinere sunt, în general, mai preocupate și chiar îngrijorate de efectele schimbărilor climatice. Despre cât de importantă este implicarea activă a tinerilor în lupta pentru conștientizarea efectelor negative ale încălzirii globale, vorbește Roxana Mutu, o tânără implicată în campaniile de conștientizare a importanței grijei pentru mediu. (autor: Cătălin Glăvan, foto: EuranetPlus)
2022-12-09
Cât de eco este pomul de Crăciun?
Înaintea sărbătorilor de iarnă, când căutăm pomul de Crăciun perfect, precum și decorațiunile care să fie pe placul nostru, am încercat să aflăm care este impactul tăierii brazilor asupra naturii, dacă este mai bine să îi luăm în ghivece pentru ca ulterior să-i redăm naturii sau dacă nu ar fi mai bine să folosim, pur și simplu, un brad artificial.
În ceea ce privește ghirlandele luminoase din brad, de pe stâlpii din spațiul public sau de pe clădiri, încercăm să privim această practică, de a decora bradul, și din perspectiva reducerii consumului de energie.
Am discutat cu europarlamentarul Iuliu Winkler și cu directorul administrației Parcului Natural Apuseni, Alin Moș. (autor: Ștefan Baciu, foto: Jenny Ryan on Shutterstock)
2022-12-02
Generația Z. Digitalizarea
Digitalizarea este un fenomen necesar și inevitabil. Atâta doar că trebuie implementată cu grijă, pentru a nu-i compromite uriașele avantaje prin scăpări de securitate.
Ciprian Oprișa, conferențiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: "Problema e cum se construiește digitalizarea. Mulți văd partea de securitate ca fiind ceva ce se poate adăuga ulterior. Dacă facem analogie cu construirea unei case, sigur că, la final, o să adauge niște camere de supraveghere, un sistem de alarmă, pe când în cazul digitalizării, securitatea e parte din fundație. Nu cum să nu intre hoții în casă, ci cum să nu se prăbușească acea casă. Vrem să avem un sistem de securitate pus la punct încă din faza de proiectare". (autor: Dan Horea, foto: EuranetPlus)

Generația Z. Egalitatea de gen
„În România, Generația Z ar putea fi împărțită în două grupuri care, din păcate, se întâlnesc foarte rar. Putem vorbi despre Generația Z din orașele foarte mari, care are acces la informații foarte simplu, inclusiv de pe rețelele sociale, dinspre organizații feministe... Aceștia sunt mult mai sensibilizați față de temă. Celălalt grup de GenZ în România este reprezentat de cei care sunt în mediul rural sau în orașe mai mici. La ei nu ajung informații cu privire la discriminarea de gen, egalitatea de gen”. (Andreea Rusu, directoare executivă Centrul Filia)
Egalitatea de gen este una dintre problemele cel mai des aduse în dezbatere la diferite niveluri – local, regional, național sau european, fie că vorbim de factorii de decizie, fie, mai ales, de societatea civilă. Pentru că, din păcate, în ciuda eforturilor care se fac, disparitățile sunt încă mari între femei și bărbați. Este vorba despre decalajul salarial, rata de angajare, pensiile, responsabilitățile familiale, echilibrul de gen în procesul decizional și în politică... Și, mai ales, despre violența domestică, pe care numeroși oficiali europeni au catalogat-o drept o problemă importantă de securitate în Uniunea Europeană.
Despre inegalitatea de gen în România, despre cum percep acest fenomen reprezentanții Generației Z, dar și despre preocupările la nivel european pentru reducerea inegalităților de gen vorbesc sociologul Cristina Raț, Andreea Rusu - directoarea executivă a organizației feministe Centrul Filia și europarlamentarul Ramona Strugariu, membră în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. (autor: Luana Pleșea; foto: EuranetPlus)
2022-11-23
Exploatarea minereurilor, un rău necesar?
Pentru a deveni din ce în ce mai autonomă în aprovizionarea cu materii prime critice, esențiale pentru industria viitorului, Uniunea Europeană dorește redeschiderea minelor. Și în România există astfel de proiecte precum cel de la Moldova Nouă, în județul Caraș-Severin. Aici ar putea fi reluată exploatarea unuia dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa,
Am discutat pe acest subiect cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, cu Andrei Szabo, președintele Asociației Euroland Banat, cu Mehmet Egriboyunoglu, reprezentantul companiei care urmează să reia exploatarea cuprului la Moldova Nouă, și cu primarul orașului Moldova Nouă, Ion Chisăliță. (autor: Mirabela Afronie, foto: Mykhailo Pavlenko on Shutterstock)
2022-11-18
Managementul apei și schimbările climatice
Hrana, apa și energia sunt valorile supreme într-o lume dominată de poluare, suprapopulare, tensiuni și chiar războaie. Riscurile la adresa aprovizionării cu apă sunt multiple, de la poluare, la secetă și, deloc neimportant, la risipă. România are 30 de râuri cu o lungime de circa 9.400 de kilometri cel mai mare curs de apă fiind Dunărea, urmat de Tisa, Mureș, Prut și Olt.
Dan Horea de la Radio România Cluj a discutat cu cu europarlamentarul Eugen Tomac, cu inginerul Ioan Curt, directorul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa și cu Mihai Goțiu, fost parlamentar și activist de mediu despre o bună gstionare a apelor din România. (foto: Quintanilla - Shutterstock)
2022-10-26
Generația Z și participarea la viața politică
Implicarea tinerilor în viața socială, economică și politică este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a unui stat, mai ales în cazul României, o țară cu o democrație încă tânără. Există reprezentanți ai Generației Z care au decis să influențeze din interior parcursul României, însă numărul lor rămâne încă mult prea mic. Nivelul scăzut de participare la viața cetății, înregistrat de foarte mulți ani în România, îngrijoreazã, însă măsurile concrete de stimulare a acestuia au fost rare și ineficiente.
La ultimele alegeri organizate în România, în 2020, pentru componența Parlamentului de la București, s-a prezentat la vot doar un sfert din numărul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani care figurau pe liste. În perioada 21 iulie – 5 septembrie, Societatea Academică din România și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES au elaborat studiul intitulat "Provocările tinerilor din România. Analiză și recomandări", la care au participat 814 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani. Reprezentantul SAR, Constantin-Alexandru Manda, a declarat că rezultatele barometrului arată că tinerii români sunt în mare parte dezinteresați de viața politică și opinează că România se îndreaptă într-o direcție greșită. La rândul său, sociologul IRES, Antonio Amuza, a arătat că, deși 90% dintre români știu că implicarea duce la efecte pozitive, tinerii nu se implică în politică și în acțiuni civice, deoarece nu știu cum.
Despre implicarea tinerilor din România în viața politică și în acțiuni civice am discutat cu europarlamentarul român Victor Negrescu, care la 37 de ani, se află la al doilea mandat în Legislativul European. Acesta este cel mai tânăr reprezentat al României ales în forul european. (autor: Sorin Iordan, foto: EuranetPlus)

Tendințe în arta contemporană europeană
Ce îi preocupă pe tinerii artiști azi? Ce le lipsește? Cum sunt relațiile între artiști din aceeași generație? Cât de diferite sunt problemele lor de cele ale generațiilor anterioare? Ce surse de finanțare au?
Călin Boto are 25 de ani. Este unul dintre cei mai vizibili critici tineri de film din România și redactor-șef al revistei Film Menu. „E nevoie de mai multe concursuri pentru debutanți și de mai multe inițiative care să se concentreze pe oameni mai tineri de 30 de ani” (Călin Boto).
Dragoș Dogioiu este un artist interesat de tehnologie și de relația dintre artă și noile tehnologii, fiind preocupat să se specializeze pe realitatea virtuală.
Rareș Andrei Constantinescu, alias ASMR, este artist și inginer de sunet. „Oamenii din pături sociale mai puțin favorizate ajung mai greu la niște oportunități” (ASMR). Consideră că ar fi nevoie de centre culturale, de mai multe spații libere, în care artiștii să experimenteze.
Artiștii pot obține finanțare și prin programele europene existente. Corina Șuteu a fost ministru al Culturii, este expert în politici culturale europene, consultant cultural. „Programul Europa Creativă a devenit un program mult mai bine subvenționat anii aceștia, după pandemie, tocmai pentru a încuraja dezvoltarea unor arii culturale care n-au avut ocazia să mai supraviețuiască bine în perioada pandemiei și pentru a reuși să reechilibreze decalajele create. Chiar PNRR conține în anumite state un ajutor fundamental dat zonelor creative. O parte din aceste zone creative sunt artele contemporane”. (Corina Șuteu) (autor: Luana Pleșea, foto: Efe Kurnaz - Unsplash)
2022-10-07

Influencerii, social media și clima
O ediție despre influenceri, social media și climă, în cursul căreia încercăm să aflăm răspunsul la întrebarea: poți fi și cool, dar și prietenos cu mediul înconjurător? Uniunea Europeană are legi și politici ambițioase pentru protejarea mediului, iar punerea lor în aplicare este esențială pentru viitor.
Monica Neacșu de la Radio România Brașov a dialogat cu europarlamentarul Dacian Cioloș, și cu Andreea Madlene, influencer cu zeci de mii de urmăritori pe rețelele de socializare. (foto: GaudiLab - Shutterstock)
2022-10-07
Infracțiunile climatice
Cum ar putea un cetățean care își dorește o tranziție mai rapidă spre o țară neutră din punct de vedere climatic să crească presiunea asupra politicienilor? Unii dintre ei merg în instanță, la cele naționale sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cine sunt ei? Ce speră ei? Ce mijloace au? La ce au ajuns până acum?
La aceste întrebări au răspuns europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, membru in Comisia pentru mediu, sănătate publica și siguranță alimentară a Parlamentului European, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și prof. Daniela Simina Ștefan, președinta Asociației pentru prevenirea și combaterea poluării mediului. (autor: Ștefan Rancu, foto: Palidachan - Shutterstock)
2022-10-07
Refacerea naturii și a biodiversității
Biodiversitatea este în declin, în principal din cauza activităților umane - a poluării și a schimbărilor climatice. Ca urmare a activităților umane nesustenabile, populația mondială de specii sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 de ani. Aproximativ un milion de specii sunt expuse riscului de dispariție în următoarele decenii.
Scăderea biodiversității din ecosistemul marin, prin dispariția sau diminuarea accentuată a efectivelor unor specii de la litoralul românesc al Mării Negre se înscrie, la rândul său, într-un proces extins, care a afectat întreaga biodiversitate a bazinului pontic. Consecințele sunt, spun cercetătorii, mutații ale speciilor marine sau ale ciclurilor lor de dezvoltare în Marea Neagră.
Noua Strategie privind biodiversitatea pentru 2030 a Uniunii Europene este un plan ambițios pe termen lung de protejare a naturii și de inversare a tendinței de degradare a ecosistemelor. Această strategie este un pilon esențial al Pactului verde european. Cu detalii, Clara Iancu. (foto: Bodo Stephan on Shutterstock)
2022-09-16
Generația Z. Digitalizarea și reglementarea Internetului
Numeroasele avantajele pe care Internetul le oferă utilizatorilor săi au devenit cu atât mai vizibile în ultimii ani, marcați de pandemia de COVID-19. În ciuda faptului că lumea a fost nevoită să se închidă, activitățile compatibile s-au mutat pe Internet. Școlile și universitățile au ținut cursuri pe platfome online, birourile companiilor s-au mutat în dormitoare și bucătării, iar comerțul electronic a înflorit. Și totul a fost posibil grație digitalizării, procesul prin care informațiile sunt transformate într-un format digital, accesibil online.
La începutul lui 2022, Filiala Italia a Ligii Studenților Români din Străinătate a organizat dezbaterea "Tranziția digitală, între provocare și oportunitate" în cadrul proiectului "IDEEuropa – Discuții despre Europa de mâine". Printre cei care au participat la webinar s-a aflat Tudor Ștefănescu, doctorand la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității "Tor Vergata" din Roma și membru LSRS în departamentul de Relații Externe. "Din perspectiva tinerilor și a studenților, digitalizarea a reprezentat o uriașă evoluție”, a spus Tudor. Printre avantajele digitalizării, el a indicat posibilitatea de a participa la cursuri în timpul lockdown-ului și accesul la resursele de carte. Referitor la site-urile cu informații false, Tudor spune că cea mai bună armă împotriva dezinformării o reprezintă spiritul critic și disponibilitatea de a verifica sursele.
Parlamentul European a aprobat, în luna iulie, un pachet privind serviciile digitale. Acesta este răspunsul Uniunii Europene la numeroasele sesizări referitoare la încălcări ale drepturilor consumatorilor, la blocarea acesului la piață, la concurență neloială, la publicitate nesolicitată sau la campanii de dezinformare. Eurodeputatul român Maria Grapini, vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentul European a declarat că scopul acestor reglementări este garantarea drepturilor cetățenilor europeni și entităților economice europene. „Ne-am propus ca tot ce este ilegal offline să devină ilegal și online”, a explicat europarlamentarul român. (autor Sorin Iordan, foto Brett Jordan, Unsplash)
2022-09-16

Generația Z. Destinații și obiceiuri de vacanță
Final de vară, dar nu încă final de vacanță. Cel puțin, nu pentru toți. Ce destinații preferă tinerii din România? Care sunt obiceiurile lor de vacanță? Ce recomandări fac specialiștii în turism? I-am invitat să răspundă pe Radu George Baciu, care are 21 de ani și este student în anul III la ASE, Facultatea de Business și Turism, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism – ANAT și pe jurnalistul sloven Dino Subačiæ. Are 23 de ani, lucrează ca freelancer în rețeaua europeană de știri EuranetPlus și colaborează la RTV Slovenija (radiodifuziunea publică slovenă).
Un lucru foarte important... Când plecați în călătorie, fie în interiorul țării, fie către oricare dintre statele Uniunii Europene, nu uitați că, în conformitate cu normele UE, avem drepturi care ne pot reduce neplăcerile. În primul rând, avem dreptul la informații. Compania cu care călătorim trebuie să ne spună cauza întârzierii. Și, în cazul întârzierilor de durată, avem dreptul la mese, băuturi răcoritoare, sfaturi despre continuarea călătoriei și cazare. De fapt, este posibil să avem și dreptul la despăgubiri, între 250 și 600 de euro pentru întârzieri. Sau putem solicita rambursarea costului biletului, în unele situații. În cazul călătoriilor cu trenul, cu autocarul, cu autobuzul sau cu navele de pasageri, putem avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri în urma întârzierilor sau anulărilor. În orice călătorie, persoanele cu mobilitate redusă au dreptul la asistență suplimentară gratuită. Informații detaliate privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport sunt disponibile pe site-ul „Europa ta”. De asemenea, puteți descărca pe un smartphone aplicația „Your Passenger Right”.
Și o informație specială pentru tinerii cu vârsta de 18 ani. Dacă sunteți rezidenți în Uniunea Europeană sau într-o țară terță asociată la programul Erasmus+, prin acțiunea DiscoverEU aveți șansa de a participa la o experiență de călătorie cu trenul. Veți putea să descoperiți astfel diversitatea Europei, să aflați mai multe despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să cunoașteți oameni de pe tot continentul. (autor Luana Pleșea, foto: Vicko Mozara, Unsplash)

Generația Z. Noul Bauhaus European
Crearea unui nou stil de viață prietenos cu mediul, asta vizează Noul Bauhaus European. Este un demers care se creionează pentru generațiile de astăzi, dar mai ales pentru cele viitoare. Noul Bauhaus face din trei elemente – sustenabilitate , incluziune și accesibilitate - , instrumente pentru a atinge țintele de ordin climatic și în ceea ce privește digitalizarea, obiective pe care și le-a propus Uniunea Europeană.
Inspirat din curentul artistic german ”Bauhaus”, programul Uniunii acordă o atenție sporită clădirilor, spațiului de locuit.
Asta și pentru că, potrivit datelor oficiale, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Astfel, în încercarea de a aduce o schimbare de paradigmă, Uniunea dorește, prin Noul Bauhaus European, intensificarea colaborării celor care au un cuvânt de spus tocmai pentru a găsi răspunsuri în cheia protejării mediului. (autor Horia Daraban; foto: Matthew Henry/Unsplash)
2022-08-26
Gesturi mici cu impact mare - Dați termostatul în jos!
Uniunea Europeană a stabilit ca, până în 2050, să ajungă la neutralitate climatică, adică zero emisii nete, obiectiv care trebuie îndeplinit cu ajutorul Pactului verde European. Tot mai mulți oameni sunt interesați de problemele de mediu și solicită acțiuni din partea persoanelor responsabile, însă, dincolo de aceste acțiuni, fiecare poate contribui prin gesturi mici la reducerea emisiilor de carbon.
Am discutat despre acest subiect cu europarlamentara Maria Grapini și cu Ada Lungu, președinta Asociației Volens, o organizație non-guvernamentală care dezvoltă programe de protejare a mediului. (autor Robina Cornaciu; foto: Hermine Donceel EuranetPlus)
2022-08-22