Radio România Actualităţi

„De la legea Trefort la legile Apponyi sau pierderea învăţământului românesc în Transilvania” Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Boliay”, Cluj

Legea 38 cuprindea nouă capitole, cu 148 de articole...

„România şi criza rachetelor din Cuba – 1962” Invitat: dl. dr. Florian Banu, cercetător istoric al CNSAS

În octombrie 1962...

„Societatea războinică din Principate şi modelarea ei” Invitat: dl. prof. dr. Toader Nicoară – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Radu Ciobanu, Alexandru Lăpuşneanu, Ştefan al II-lea Tomşa au fost dintre domnitorii care au tăiat capetele boierilor potrivnici, pe când Pătraşcu cel Bun, Petru Cercel, Petru Şchiopul sau Miron Barnovschi s-au dovedit mai pacifici cu boierimea...

„ Târgu Mureş 1990” Invitaţi: dl. prof. dr. Florian Bichir – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” dl. col (rez) Tudor Păcuraru, editor şi publicist

„Povestea comentată a unui refugiat basarabean” Invitat: dl. Ionuţ Iamandi, jurnalist şi publicist

Dosarul de urmărire al lui Teodor Caravasile...

„Relaţiile bilaterale româno-italiene în perioada interbelică” Invitat: dl. prof. dr. Cătălin Turliuc – Universitatea „A.I. Cuza”, Iaşi

Diplomaţia italiană cum formula dl. dr. Ştefan Obiziuc, a inventat şi a practicat aşa-zisa „politică a compensaţiilor”, graţie căreia Italia întotdeauna a profitat obţinând avantaje ori de câte ori o altă putere realiza vreo achiziţie sau vreun succes diplomatic.

„Un tablou: ianuarie-noiembrie 1918” Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric, redactor-şef al revistei „Enigmele Istoriei”

Notelor de protest din ianuarie şi până în iulie ale Kievului..

„Atacul asupra legaţiei RPR de la Berna” Invitat: dl. dr. Stejărel Olaru, cercetător istoric

Membrii grupului au fost judecați la Berna și au primit pedepse relativ ușoare...

„Trei militari de carieră și o trădare” Invitat: dl. col.(rez) prof. univ. dr. Petre Otu, cercetător istoric

Trei destine frânte într-o conjunctură nefavorabilă nu numai acestora, ci şi ţării...

„Bătălia de la Rovine” Invitat: dl. dr. Sergiu Iosipescu – cercetător al Institutului Naţional al Patrimoniului

Până la anul 1900 a stăruit ipoteza că bătălia de Rovine a avut loc în toamna anului 1395...

"Unirea Principatelor Române - între vorbe şi fapte"; Invitaţi: dl. prof. dr. Alin Ionuţ Ciupală – Universitatea din Bucureşti dl. prof. dr. Gheorghe Cliveti – Universitatea „A.I.Cuza”, Iaşi

Iată şi o cronologie a anului 1859:

„ ... ianuarie 1859

3 ianuarie – La Iași, în sala de la Elefant (cabinetul de istorie naturală a lui Costache Rolla), s-au adunat 32 de deputați naționali moldoveni din Partida Națională și au semnat o înțelegere pentru a-l alege domn pe Alexandru Ion Cuza...

„Piaţa de carte istorică” Invitaţi: dl. Dan Mărgărit, director al editurii „Cetatea de Scaun”, Târgovişte; dl. Dorin Matei, redactor-şef al revistei „Magazin Istoric”

Numai 6,5 la sută dintre conaţionali citesc o carte pe an. Termenul „citesc” este şi o referinţă pentru „cumpără”...

„Cazul Alexandru Marghiloman” Invitat: dl. prof. dr. Claudiu Lucian Topor – Universitatea „A.I.Cuza”, Iaşi

Alexandru Marghiloman şi-a asumat responsabilitatea încheierii unei păci separate ruşinoase pentru România, dar care ar fi salvat ţara noastră de la ocuparea totală a teritoriului său. Totodată, regele considera că datorită poziţiei sale filogermane, fermă de-a lungul timpului, liderul conservator va reuşi să încheie o pace mai blândă...

„Muncă şi voie bună” sau „Uzinele 23 August” în socialism Invitată : d-na dr. Adriana Speteanu-Vasiliu, istoric, profesor asociat al Universităţii din Bucureşti

A fost şi cazul uzinelor Malaxa, redenumite „23 August”, după anul 1990, „Faur” până la privatizare....

„O necunoscută a Revoluţiei” Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, redactor şef al revistei „Enigmele istoriei”

R 276 sau Reţeaua 276 a fost o structură secretă , în afara structurilor militare româneşti.

Ideea înfiinţării ei a pornit de la o necesitate curentă anului 1968, când invazia sau intervenţia trupelor sovietice în Cehoslovacia, alături de celelalte armate participante cu excepţia României...

„Un veac de la Mica Antantă” Invitat: dl. prof. univ. dr. şi fost ambasador Dumitru Preda

Iniţial, ministrul român de externe – Tache Ionescu - socotise că o alianţă în cinci era ideală. Pe hartă, prin adăugarea Poloniei şi a Greciei apărea posibilitatea îndiguirii pericolului , fie de la Vest, dinspre Germania, fie de la Est, a Rusiei Sovietice.

Polonia şi Grecia nu au dorit aderarea la această alianţă, întru-cât aveau dispute teritoriale cu Cehoslovacia, respectiv viitoarea Iugoslavie...

„Rotativa guvernamentală din timpul lui Carol I” Invitat: dl. lect. dr. Cosmin Ştefan Dogaru – Universitatea din Bucureşti

Rădăcinile emancipării noastre ca naţiune politică sunt mai timpurii faţă de momentul 1848. Acestea nu au reuşit a fi concretizate, ci au rămas ca nişte seminţe pentru vremuri mai potrivite...

"Poveştile Unirii"; Invitaţi: dl. prof. dr. Toader Nicoară; Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj dl. prof. dr. Claudiu Lucian Topor – Universitatea „A.I. Cuza”, Iaşi dl. conf. dr. Adrian Niculescu SNSPA, Bucu

Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la înfăptuirea Marii Uniri.

Ca şi în celelalte dăţi suntem chemaţi să oferim recunoştinţa noastră după cum se pricepe fiecare celor care au avut o contribuţie însemnată la acest act istoric de desăvârşirea al statului modern român...

"Dimitrie Alexandru Sturdza - o personalitate uitată" Invitat: dl. prof. dr. Sorin Liviu Damean – Universitatea din Craiova

D.A. Sturdza a fost un om politic, istoric, economist, membru al Academiei Române, contribuind în mod esenţial la întregirea patrimoniului cultural, naţional şi ştiinţific al înaltului for.

În activitatea guvernamentală s-a remarcat în fruntea ministerului de Finanţe şi a Consiliului de miniştri. Preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Sturdza a fost unul dintre oamenii cei mai activi de pe scena politică românească...

"Jocurile propagandei prin sărbătoriri şi comemorări" Invitat: dl. Călin Hentea, istoric şi scriitor

Propaganda este conform înţelesului din dicţionarul limbii române, acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase, a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți...  

„Braşov. 15 noiembrie 1987. Cronica unei revolte” Invitat: dl. Mihai Demetriade, consilier principal, Direcţia de Cercetare a CNSAS

Braşov, un oraş închis. Aşa se spunea despre el în toamna anului 1987. După 15 noiembrie oraşul este martor al izbucnirii unei revolte creditate ca spontană. 

Muncitorii de pe platforma industrială, îndeosebi cei de la uzina de autocamioane şi cei de la „Tractorul” protestează împotriva direcţiunii faţă de reducerile salariale de 40 până la 50 la sută operate pe fondul unei  recesiuni severe traversate de economia regimul totalitar...

"Povestea familiei Valaori" Invitată: d-na dr. Lavinia Dumitraşcu, muzeograf al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa

Familia Valaori a fost una tradiţională. În sensul că era dedicată muncii pământului şi creşterii animalelor, însă a avut şi vârfuri ce au excelat în afaceri şi mediul universitar-academic şi în politică.

Colonişti, termenul nici nu era împământenit în anul 1882, când Diamandi Valaori a sosit în Dobrogea, dobândită după Războiul de Independenţă.

S-a aşezat în comuna Karatay ( „Mânzul negru”, în limba tătară), astăzi Nisipurile, pendinte de comuna Castelu din platoul arid al Dobrogei la 9 kilometri de municipiul Medgidia, pe vremea când majoritari au fost turci şi tătari, mai târziu venind şi germani prin migraţie din Basarabia de Sud...

"Istorisiri de Ziua Radioului"

Radioul public şi-a petrecut vârstele sub vremuri mai bune sau mai rele şi totuşi se dovedeşte până acum că a reuşit să treacă peste cărările întortochiate puse în cale de evoluţia societăţii româneşti.

Câteva repere cronologice:...

"Doi mareşali şi o paralelă" Invitat: dl. prof. dr. Florian Bichir - Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

„Este clasic românesc să începem un lucru fără a-l organiza pentru a-i da putinţa să funcţioneze, pentru a-şi atinge scopul urmărit. Risipă de idei, bani, energie fără folos”

O caracterizare dură, nemiloasă făcută de mareşalul Ion Antonescu în anul 1942 când se referea la utilitatea şi mijloacele de propagandă ale statului român.

Ceea ce contează la un om de stat pe lângă calităţile cerute este şi natura caracterului său...