Radio România Actualităţi

"Poveştile Unirii"; Invitaţi: dl. prof. dr. Toader Nicoară; Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj dl. prof. dr. Claudiu Lucian Topor – Universitatea „A.I. Cuza”, Iaşi dl. conf. dr. Adrian Niculescu SNSPA, Bucu

Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la înfăptuirea Marii Uniri.

Ca şi în celelalte dăţi suntem chemaţi să oferim recunoştinţa noastră după cum se pricepe fiecare celor care au avut o contribuţie însemnată la acest act istoric de desăvârşirea al statului modern român...

"Dimitrie Alexandru Sturdza - o personalitate uitată" Invitat: dl. prof. dr. Sorin Liviu Damean – Universitatea din Craiova

D.A. Sturdza a fost un om politic, istoric, economist, membru al Academiei Române, contribuind în mod esenţial la întregirea patrimoniului cultural, naţional şi ştiinţific al înaltului for.

În activitatea guvernamentală s-a remarcat în fruntea ministerului de Finanţe şi a Consiliului de miniştri. Preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Sturdza a fost unul dintre oamenii cei mai activi de pe scena politică românească...

"Jocurile propagandei prin sărbătoriri şi comemorări" Invitat: dl. Călin Hentea, istoric şi scriitor

Propaganda este conform înţelesului din dicţionarul limbii române, acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase, a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți...  

„Braşov. 15 noiembrie 1987. Cronica unei revolte” Invitat: dl. Mihai Demetriade, consilier principal, Direcţia de Cercetare a CNSAS

Braşov, un oraş închis. Aşa se spunea despre el în toamna anului 1987. După 15 noiembrie oraşul este martor al izbucnirii unei revolte creditate ca spontană. 

Muncitorii de pe platforma industrială, îndeosebi cei de la uzina de autocamioane şi cei de la „Tractorul” protestează împotriva direcţiunii faţă de reducerile salariale de 40 până la 50 la sută operate pe fondul unei  recesiuni severe traversate de economia regimul totalitar...

"Povestea familiei Valaori" Invitată: d-na dr. Lavinia Dumitraşcu, muzeograf al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa

Familia Valaori a fost una tradiţională. În sensul că era dedicată muncii pământului şi creşterii animalelor, însă a avut şi vârfuri ce au excelat în afaceri şi mediul universitar-academic şi în politică.

Colonişti, termenul nici nu era împământenit în anul 1882, când Diamandi Valaori a sosit în Dobrogea, dobândită după Războiul de Independenţă.

S-a aşezat în comuna Karatay ( „Mânzul negru”, în limba tătară), astăzi Nisipurile, pendinte de comuna Castelu din platoul arid al Dobrogei la 9 kilometri de municipiul Medgidia, pe vremea când majoritari au fost turci şi tătari, mai târziu venind şi germani prin migraţie din Basarabia de Sud...

"Istorisiri de Ziua Radioului"

Radioul public şi-a petrecut vârstele sub vremuri mai bune sau mai rele şi totuşi se dovedeşte până acum că a reuşit să treacă peste cărările întortochiate puse în cale de evoluţia societăţii româneşti.

Câteva repere cronologice:...

"Doi mareşali şi o paralelă" Invitat: dl. prof. dr. Florian Bichir - Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

„Este clasic românesc să începem un lucru fără a-l organiza pentru a-i da putinţa să funcţioneze, pentru a-şi atinge scopul urmărit. Risipă de idei, bani, energie fără folos”

O caracterizare dură, nemiloasă făcută de mareşalul Ion Antonescu în anul 1942 când se referea la utilitatea şi mijloacele de propagandă ale statului român.

Ceea ce contează la un om de stat pe lângă calităţile cerute este şi natura caracterului său...

„Scurte istorii literare” Invitată: d-na Victoria Dragu Dimitriu, scriitoare şi publicistă

E mai mult decât o descriere. Regăsim cercetare, indexare, fişare, text compoziţie, stil într-o recompunere a unor tablouri istorice însufleţite cu oameni, case, pasiuni, sentimente, rivalităţi şi multă cunoaştere.

Am redus la minimum ceea ce se poate regăsi în cărţile invitatei acestei ediţii, d-na Victoria Dragu Dimitriu, o talentată realizatoare de emisiuni radiofonice a Radio România Cultural, în trecutul recent şi scriitoare şi publicistă după pensionare ce ne farmecă cu istorii din lumea literaţilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la jumătatea veacului următor.

"Alianţe electorale. Anul 1937" Invitat: dl. prof. dr. Corneliu Ciucanu, cercetător al Centrului de Istorie și Civilizație Iași al Academiei Române

Persoanele din jurul monarhului au dobândit puteri discreţionare în ceea ce s-a numit „Camarila regală”...

"Un veac de la înfiinţarea PCR" Invitat: dl. prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, director interimar al Bibliotecii Naţionale a României

O cercetare asiduuă care se ocupă de perioada revoluţionară sau romantică a partidului comunist din România ne dezvăluie dedesubturile organizaţiei, afilierea la curentul ideologic al Moscovei cu componenta Komintern, perioada limitată de activitate legală, subterana, conspirativitatea şi subversiunea practicate după 1924, timp de două decenii.

"Mişcarea rapidistă" Invitat: dl. lect.dr. Pompiliu Nicolae Constantin, cadru didactic asociat al Universităţii de Educaţie Fizică şi Sport, publicist, comentator

Până în sezonul 1931-1932, CFR dispută sinuos partide cu echipe din toată ţara, se confruntă cu dificultăţi în alcătuirea echipei, migraţia antrenorilor şi desigur probleme financiare. La un moment dat, Comisia districtuală a Capitalei propune excluderea formaţiei pentru neparticipare.

"Un subiect mereu actual: 23 august 1939 Invitaţi: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător şi redactor şef al revistei "Enigmele Istoriei", d-na conf. univ. dr. Ludmila Rotaru, dl. conf. univ. dr. Octavian Ţîcu

Eșecul acestor negocieri a determinat Uniunea Sovietică să încheie Pactul Molotov-Ribbentrop cu Germania Nazistă la 23 august; acesta a fost un pact de neagresiune care conținea un protocol secret de a împărți Europa de Nord și de Est în sferele de influență germană și sovietică...

"Preoţi ortodocşi în închisorile comuniste"; Invitat: dl. prof. Apollon Cristodulo, cercetător şi editor

Un scenariu asemănător putea fi realizat şi în România odat cu instalarea unui guvern eminamente satelizat Moscovei, după 1945, la sfârşitul războiului.

"Din culisele spionajului britanic în România" Invitat: dl. dr. Sorin Aparaschivei, cercetător istoric

Intelligence Service a constituit şi un model de organizare pentru Serviciul secret al Armatei Române, aceasta traducându-se chiar şi mai târziu în tentativele de remodelare care au precedat apariţia SSI (Serviciul Special de Informaţii)

"Un veac de la reforma agrară" Invitat: dl. prof. dr. Cătălin Turliuc, şef al Departamentului de Istorie Contemporană al Institutului „A.D. Xenopol”, Iaşi

Elaborată de liberali şi transpusă în practică de averescani, reforma agrară din anul 1921 a pus în posesie aproape 1 400.000 de țărani după o desfășurare bine studiată și în conformitate cu promisiunea regelui Ferdinand cel Loial sau Întregitorul: mobilizaţii în campania din 1913, celor care au luptat în războiul din anii 1916-1919, a văduvelor de război, a agricultorilor mici lipsiţi de pământ, a celor cu proprietăţi mai mici de 5 hectare, a orfanilor de război.

"Nicolae Trohani sau eficienţa unui serviciu secret" Invitat: dl. dr. George Trohani, cercetător istoric

Poate fi socotită o viaţă ca-ntr-un roman cu suspans aceea a lui Nicolae Trohani (1912-2003), avocat de profesie şi a cărui carieră a fost consolidată de apartenenţa la Serviciul Special de Informaţii. Viaţa bate filmul...

"Război pe unde. Propagandă şi dezinformare" Invitat: dl. prof. univ. dr. Florian Bichir

O armă redutabilă pentru convingerea publicului în sensul cerut de autori, iniţiatori, adversari este dezinformarea...

"Un lider şi epoca sa" Invitată: d-na prof. dr. Lavinia Betea - Universitatea "Aurel Vlaicu", Arad

Un subiect ce pare să nu se epuizeze atât de repede. Cantitatea de informaţie e apreciabilă, însă o biografie a personajului istoric încă nu fusese definitivată şi pusă în circulaţie.

Cea recent apărută la editura Corint, în colecţia deja importantă ca număr şi titluri - „Istorie” ne relevă o poveste adevărată de data aceasta despre Nicolae Ceauşescu de la naştere şi până la sfârşitul tragic pe care l-a avut.

"Ţăranul român în perioada interbelică" Invitat: dl. prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaie

Mai multe la : http://www.romania-actualitati.ro/taranul_roman_in_perioada_interbelica-81578 

"Evadări aeriene din România totalitară" Invitat: dl. dr. Sorin Turturică, istoric – Muzeul Militar Naţional

Plecarea ilegală din România totalitară a fost motivată de factori diferiţi, în funcţie de fiecare fugar.

Evitarea unei arestări şi încarcerări. Dorinţa de libertate personală. Atitudini politice interzise în perioada totalitară. Refugiu economic. Lista ar mai putea conţine şi alte motive pe care le lăsăm la alegerea ascultătorului.

Sergentul T.R. av. Nicolae Teodoru în luna iulie a anului 1943, a decolat de la Mariupol şi a aterizat în Cipru. Avionul său, un bombardier Junkers-88, a fost confiscat de Aliaţi pentru teste, iar astăzi este expus la Muzeul Aviaţiei din Dayton, Ohio.

17 iunie 1944 . Matei Ghica Cantacuzino cu însoţitorii săi : Max Auschnitt, unul dintre marii industriaşi ai ţării, Alexandru Racotă, funcţionar al Societăţii de Telefoane, şi Radu Hurmuzescu, şef de lucrări la Politehnica din Bucureşti fug din ţară cu un avion militar Heinkel 111.

Mai multe la: http://www.romania-actualitati.ro/evadari_aeriene_din_romania_totalitara-117195 

"Litoralul românesc interbelic" Invitată: d-na dr. Lavinia Dumitraşcu, muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie, Constanţa

România Mare  avea un litoral de 412 km între Bugazu (la ieșirea în mare a limanului Nistrului, azi în Ucraina) și Ecrene sau Ecrina de azi, în Bulgaria, la nord de Varna, cuprinzând atunci coasta Bugeacului şi cea a Cadrilaterului (cu Capul Caliacra și "Coasta de Argint", între acesta și Balcic), precum și Insula Şerpilor (cedată către URSS în 1948, azi ucraineană).

În perioada interbelică continuă procesul de modernizare a litoralului, îndeosebi a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia.

Continuă stabilirea pe litoral a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în jurul Mangaliei se așază numeroși aromâni, astfel că pe litoral, vechii Dicieni și Mocani devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din zona costieră în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc.

Cea mai importantă aşezare din punct de vedere politic, economic şi cultural este Constanţa.

Mai multe la :  http://www.romania-actualitati.ro/litoralul_romanesc_interbelic-129901 

România: soluţii politice şi militare în cel de-al doilea război mondial Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric

În politică, inclusiv în cea dintre state, prietenia are o existenţă scurtă sau lipseşte cu desăvârşire. Întâietatea o deţine interesele.

După căderea Franţei şi izolarea Angliei, parteneri strategici ai României, situaţia noastră politică şi militară s-a înrăutăţit brusc. Chiar dacă statutul de neutralitate părea că ne va scuti de pierderi teritoriale, nu s-a întâmplat astfel.

La sfârşitul lunii iunie 1940 după nota ultimativă a URSS, pierdem Basarabia şi Bucovina de Nord. În august Transilvania de Nord în favoarea Ungariei, iar în septembrie, Cadrilaterul sau sudul Dobrogei în favoarea Bulgariei.

Puteau fi evitate aceste pierderi teritoriale care ne-au condus la intrarea în război, un an mai târziu ? Un subiect întors pe toate feţele de cercetătorii istorici români.

Mai multe la : http://www.romania-actualitati.ro/romania_solutii_politice_si_militare_in_cel_de_al_doilea_razboi_mondial-91478 

„La poarta Facultăţii de Istorie” Invitată: d-na conf. dr. Florentina Niţu, decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti

Subiectul ediţiei pare a fi o excepţie de această dată, însă credem că uneori sau din când în când e necesară o revenire în actualitate cu deosebire când perspectiva formării profesionale şi educative oferită de sistemul public pierde din exigenţa cu care eram obişnuiţi ori că piaţa muncii suferă deformaţii ce duc la alterarea nomenclatorului de profesii de la noi.

Vara îşi păstrează specificul pentru cei care se încumetă să bată la porţile învăţământului superior.

Cu câteva excepţii, facultăţile din România acceptă studenţi pe baza mediei de la bacalaureat şi a unei scrisori motivaţionale...

"Pagini din istoria tricolorului românesc" Invitat: dl. prof. dr. Corneliu Andonie, istoric militar – Muzeul Militar Naţional

Roşu este simbolul puterii, al suveranităţii

Galben este simbolul regalităţii şi bogăţiei

Albastru e simbolul loialităţii şi a bunei cuviinţe, al celor care respectă legea.

Albastru, galben şi roşu – iată cele mai des întâlnite culori în vechile broderii populare româneşti şi în veşmintele femeieşti.

La 1821, Tudor Vladimirescu a folosit pentru prima dată drapelul de luptă cu cromatică (albastru-galben-roşu).

După unele surse, tricolorul a fost creat de pandurul, academicianul, inventatorul stiloului, consilierul lui Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru. Poenaru face drapelul tricolorul modern ce devine in scurt timp stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu.

Alte surse semnalează nucleul revoluţionarilor români de la paris care a folosit modelul drapelului Franţei revoluţionare...