Radio Iaşi FM

Sclavia modernă / Gina Poenaru

Psihologul Mihai Moisoiu, inspector de specialitate în cadrul Agenției naționale Împotriva Traficului de Persoane, Centrul Regional Suceava se alătură colegei noastre, Gina Poenaru într-o discuție despre traumele victimelor traficului de persoane dar și despre motivele pentru care unele dintre acestea păstrează tăcerea.

Reversul mirajului: Sclavia, munca forțată și exploatarea sexuala a femeilor sau minorilor /Gina Poenaru

Ce are in comun o portocală cu o frumoasă dar amăgitoare poveste de dragoste? Ambele sunt  folosite ca momeală în traficul de persoane umane. Victimele, în cele mai multe cazuri femei, provin din cele mai vulnerabile și mai sărace zone ale țări și sunt momite cu oferte de muncă, la cules de portocale, dar și cu speranța mariajului pentru a ajunge, într-un final, captive în barăci insalubre, lipsite de bani, acte și orice contact cu autoritățile care ar putea să le ajute. Povestea este cu atât mai îngrozitoare când victimele sunt minori. Dar în acest bestiar modern avem și exemplele unor bărbați în toată firea, plecați câine surd la vânătoare, la muncă în Italia, în baza unor simple povești sau oferte obscure și fără garanții,  găsite pe rețele de socializare. 

Discuția este  dureroasă dar necesară, vă invităm să urmăriți un material realizat de colega noastră Gina Poenaru împreună cu Laura Stadler, inspector de specialitate în cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, Centrul Regional Suceava.

Alternative pentru prevenirea abuzului / Gina Poenaru

Când copila în vârstă de 13 ani a născut, primarul și unchiul acesteia se certau pentru că nu știau cine-i tatăl copilului. Sună în același timp trist și halucinant, dar este un caz cât se poate de real, unul din nenumăratele cazuri în care copiii abuzați sunt doar o monedă de schimb între făptuitpri și părinții care se consideră îndreptățiți să fie recompensați sau despăgubiți, că nici nu se mai înțelege foarte clar în haosul și anarhia morală generalizată.

Iana Matei, fondatorul Asociației Reaching Out împreună cu colega noastră, Gina Poenaru intră în labirintul legislativ care face posibile astfel de situații, deși abuzul și neglijarea sunt clar incriminate de lege încă din 2004. În România, unul din doi copii este supus unei forme de violență fizică, emoțională sau sexuală.

Obiectiv Romania - Fenomenul copiilor români fara educație / Elena Postelnicu

Să alegi răul cel mai mic este adeseori o imisiune aproape imposibilă. Este și cazul dilemei în care se află muncitorii români care ajung la serele izolate din Sicilia. Dacă ăși lasă copiii în urmă, pierd legătura cu aceștia și nu-i mai pot ocroti. Dacă îi aduc în Italia, riscă să rămână cu ei neșcolarizați. Este și cazul cel mai des întâlnit la serele din provincia siciliană Ragusa. Pe o rază de peste 7 km se află câteva sute de case în care locuiesc câte trei, patru familii de români ai căror copii nu mai reușesc să ajungă la școală.

Riscurile muncii la negru în străinătate / Gina Poenaru

Mirajul muncii în străinătate este tema detaliată de această dată colega noastră, Gina Poenaru. De la cele câteva exemple pozitive, de regulă contracte de muncă sezonieră mijlocite de primării, la celebrele și mult mai numeroasele ”țepe” , cu oamenii înșelați în privința condițiilor de muncă, cu semnături date ”în orb” pe contracte scrise în limbi străine. Unii sunt abandonați pur și simplu și ajung victime ale traficului și a exploatării, alții nu au nici măcar scuza aceasta, pentru că pleacă pe cont propriu și fără nicio pregătire sau plan. Tabloul de ansamblu este, puțin spus, unul dezolant: sate golite, copii lăsați în urmă sau, mai rău, trambalați în necunoscut, rămași fără școlarizare și în condiții precare. Flagelul dezrădăcinării îi afectează pe toți, deopotrivă adulți și copii. Bilanțul per ansamblu este unul de dezastruos, timp pierdut și generații pierdute. 

Nevoiți să facă față sarcinilor și provocărilor, de sărbători toți redevin copii și tânjesc după o familie normală / Gina Poenaru

M-am obișnuit cu ideea, zic ei, dar, privați zeci de ani de suportul afectiv al părinților, vocea îi trădează. Unii, cei mai norocoși, reușesc să-și vadă părinții, măcar de sărbători. Dar cei mai mulți i-ar cere lui Moșu' un singur  lucru, să le redea sentimentul sărbătorilor în familie. Înțelepciunea  sărbătorilor este tristă și totodată atât de simplă: de Crăciun, mai importante decât cadourile de sub brad sunt persoanele din jurul lui.

Ascultați povestea lor în așteptarea Crăciunului , în podcastul realizat de colega noastră, Gina Poenaru.  

Radio Iași - Violența împotriva româncelor și a migranților / Elena Postelnicu

Cifrele estimative din Italia indică peste 200.000 de persoane victime ale traficului de persoane și exploatării în domeniul agricol. Ce se poate face pentru a-i ajuta pe acești migranți? Este nevoie de un cadru legal comprehensiv, dar nu acel gen de legalitate care lovește și mai mult tot în persoanele aflate deja în dificultate. Denunțarea exploatării conduce automat la repatrierea victimei. Societatea civilă nu poate să rezolve singură această problemă, e nevoie de o colaborare extinsă. Află detalii despre realitatea cu care se confruntă migranții români. Ascultă declarațiile relevante ale lui Sergio Cipolla și ale lui Costin Dedu, despre implicarea CISS și a Asociației Imago Mundi, alături de Radio România, în combaterea acestui fenomen, într-un podcast realizat de colega noastră Elena Postelnicu.

Românii de pretutindeni - Exploatarea româncelor și a migranților / Elena Postelnicu

 Lucrătorii invizibili din Italia sunt acei migranţi, printre care şi români, exploataţi la locurile de muncă. Fenomenul, alături de cel al femeilor agresate sexual, este în creştere, în special în insula Sicilia.Pentru prevenirea acestuia îşi dau mâna atât români, cât şi italieni. Un prim pas este conferinţa "Condiţia femeii şi a copilului în contextul migraţiei", organizată la Acate, provincia siciliană Ragusa.Acţiunea face parte din programul RECHubs, finanţat prin Justice Programme al Uniunii Europene, în care asociaţia Imago Mundi, CISS ONG şi Radio România sunt parteneri.În acest an, accentul s-a pus pe fenomenul exploatării din sectorul agricol şi traficul de fiinţe umane.

AG Sicilia - exploatarea lucrătorilor invizibili în Sicilia / Elena Postelnicu

 Sergio Cipolla, președintele CISS ONG, împreună cu colega noastră Elena Postelnicu detaliază situația în mod particular dificilă a ”lucrătorilor invizibili”. Marea lor majoritate sunt români și lucrează în Italia  fără contract, în zona cu cele mai multe și mai mari sere. Sunt cel puțin zece mii de lucrători invizibili, mulți dintre aceștia fiind în această situație dificilă împreună cu copiii lor. 

Află mai multe despre proiectul din Sicilia în care Radio România se implică de al doilea  an consecutiv.

Fenomenul copiilor români fără educație / Elena Postelnicu

Nu-ți lăsa copilul în urmă, se spune adesea... Dar ce te faci când, luând copiii cu ei, românii noștri plecați la muncă în Italia dau din rău în mai rău. Micuții ajung să crească în condiții de izolare maximă, înconjurați doar de serele unde muncesc părinții printre satele pierdute din peninsulă. Fără nicio posibilitate de a merge la școală, micuții rămân de două ori analfabeți: nu învață carte nici în limba română, dar nici în limba țării gazdă. Dacă cei rămași în țară cresc fără mamă, fără tată, copiii duși de părinți în Italia ajung să crească de prea multe ori fără carte, fără parte. Descoperă povestea lor împreună cu Elena Postelnicu și Costin Dedu.

Claudia: mi-a fost foarte greu. Protecția copilului a decis pentru mine / carmen Ionescu

“Aveam doar 8 ani, eram mică atunci când a plecat mama în Italia. Mi-a fost foarte greu. Protecţia copilului a decis pentru mine. Am avut în jurul meu persoane care mi-au oferit încredere şi m-au dus pe un drum bun. Aş vrea să devin poliţistă », i-a spus Andreea colegei noastre Carmen Ionescu. Sfatul Andreei pentru cei plecati la muncă în străinătate este reflecţia propriei sale vieţi: « Să se pună în locul copiilor, să vada cum percep ei plecarea părinţilor. Să se gândescă mult şi la eventualele consecinţe».

Andreea, abandonată cu zece ani în urmă: mai bine stai și luptă!/ Carmen Ionescu

Andreea avea 5 ani, aproape 6, când mama ei a plecat la muncă în Italia. Acum este elevă la un liceu foarte bun şi locuieşte în Centrul ProVita din Vălenii de Munte. ”Prima oară când am ajuns în Centru, mi-a plăcut. Acasă eram doar eu şi sora mea, în Centru erau mulţi copii […] Motivaţia mi-am găsit-o singură, am vrut să dovedesc că pot mai mult. În adâncul inimii mele, cred că voi ajunge bine. Sunt o persoană ambiţioasă […] Mama încearcă acum să se implice în viaţa mea, dar cred că nu mai are rost. Trebuia să fie lânga mine când am avut nevoie” – sunt afirmaţiile cutremuratoare ale unei tinere de 16 ani, care a luptat să-şi găsească drumul în viaţă fără o avea alături pe mama ei, plecată în Italia, “pentru un trai mai bun”, chiar dacă aceasta a însemnat, pentru Andreea, abandonul. Întrebată ce sfat ar da femeilor plecate sau care vor să plece la muncă în străinătate, Andreea nu a stat pe gânduri, a raspuns simplu: “Mai bine să stea în ţara lor, alături de familie, să lupte pentru ei”. Urmăriţi povestea Andreei, în podcastul realizat de colega noastra, Carmen Ionescu.

Singurătatea unui copil lăsat în urmă: Mama a plecat acum 14 ani... / Carmen Ionescu

După ce mama ei a plecat cu 14 ani în urmă, Bianca vrea să transmită cel mai important mesaj părinților plecați la muncă în străinătate: Ați făcut copii, aveți răspunderea lor! Bianca este exemplul fericit al unui minor care a răzbit, este student masterand la Științele comunicării, viitor jurnalist și a depășit, până la urmă, trauma trăită la vârsta de 8 ani. Dar statistica este neîndurătoare, interlocutoarea colegei noastre reprezintă doar excepția care întărește regula. Zeci de mii de copii sunt traficați și abuzați. Cei lăsați în urmă sunt cei mai expuși: își pierd echilibrul, speranța și  șansele de a-și termina studiile. Din punct de vedere afectiv, putem spune că minorii lăsați în urmă vor trăi ostatici în trecut pentru că pierzând speranța își pierd chiar viitorul! 

Situația specială a copiilor cu mame plecate în Italia / Carmen Ionescu

Față de orfanii din sistemul de ocrotire, copii cu , mame plecate în Italia au o situație specială, pentru că ei știu că, în cazul lor, alternativa există, doar că nu funcționează. Durerea este cu atât mai mare, să fii abandonat mai mult de odată este precum osânda lui Sisif, rulată în buclă, de un DJ neatent. Suntem oare  capabili, noci cei rămași, să-i transmitem părintelui plecat dimensiunea reală a suferinței pe care o lasă în urmă? Carmen Ionescu (RADOR Radio România) pune punctul pe i cu Ruxandra Anton, voluntar la centrul Provita Văleni de munte.

Prezentarea Campaniei RecHubs / Mihaela Munteanu

Radio România derulează în prezent, alături de Asociația ImagoMundi și Associazione Culturale Cooperazione Sud Sud (CISSONG), o campanie care urmărește protejarea și sprijinirea copiilor, tinerilor și a femeilor care sunt victime și potențiale victime, incluzându-i pe martori, ale unor acte de violență și abuz în țara gazdă și își propune, în același timp, să contribuie la rezolvarea cauzelor profunde din comunitățile de origine.

Interviu realizat de Mihaela Munteanu cu Costin Dedu (Asociația Imago Mundi)

Copiii din ghetouri / Gina Poenaru

Familii de opt persoane care locuiesc într-o singură cameră, copii care își fac temele pe genunchi și dorm pe jos, pe saltele improvizate din plăpumi. Veceurile sunt comune, băile un miracol, dacă există. Copiii nu știu să se spele pe dinți și nu prea știu nici cum se folosește toaleta. Nu este o favelă din America de Sud, este realitatea imediată în care trăiesc cele mai defavorizate familii de  români înghesuite în blocurile sociale de la periferia municipiului Botoșani. Părinții pleacă la muncă în străinătate, copiii rămân în umră și duc greul singurătății. Chiar și așa, aceste familii își pot asigura doar un minim trai decent iar un părinte plecat abia dacă înseamnă plata unei datorii restante. Află alături de Gina Poenaru care este prețul plătit de copiii  părinților ce se luptă să scape din cercul vicios al sărăciei.

Războiul copiilor / Gina Poenaru

Putem să ne prefacem că nu știm. Putem să pretindem că este doar scenariul unui film de acțiune. Putem să ne preocupăm de vacanță, de valul de căldură și de prețul șezlongului în stațiunile de pe litoral. Putem, desigur, o vreme... Dar realitatea este atât de înfricoșătoare încât se apropie ziua în care nu ne vom mai putea privi, ca națiune, în oglindă. De la aderarea țării noastre la EU, infractorii s-au înmulțit și sunt mai puternici. Traficanții de persoane din România au devenit adevărați torționari, stăpâni de sclavi care fac adevărate cursuri de marketing, cumpără funcționari publici și folosesc drone mai performante decât ale poliției. Victimele lor preferate sunt minore cu vârste de la 10 la 12 ani! Uitate de familiile lor, fetițele sunt exploatate sexual, obișnuite cu bătaia, cu umilința și au normă la cerșit. Viitorul lor este doar o cifră în statistica dezolantă a prostituției scăpate de sub orice control.

Până când și până unde suntem dispuși să ignorăm acest flagel care ne distruge viitorul? O discuție pe viu cu Gina Poenaru / Radio România și Iana Matei / Reaching Out.

Minorii din România, între dezinteres politic și delăsare legislativă / Gina Poenaru

Traficul de persoane și agresiunile sexuale cu victime minori sunt rănile cele mai grave ale societății noastre. Din nefericire, cei mai expuși sunt tocmai copiii lăsați în urmă, cei ai căror părinți sunt plecați la muncă, peste hotare. Gina Poenaru detaliază, împreună cu Iana Matei de la Reaching out, cât de subțire este pojghița legală care apără minorii români de traficul de persoane și agresiunile sexuale. Realitatea este mult mai dură decât ne imaginăm mulți dintre noi. Lipsesc definiții juridice și ajustări legislative esențiale, fără de care suntem mai mereu la mila autorităților europene de resort, singurele care ne mențin, cu greu, pe linia de plutire. Ce fel de viitor are o țară care nu-și apără copiii?

Poveștile copiilor lăsați în urmă / Gina Poenaru.

Poveștile copiilor rămași în urmă sunt povești cu final trist sau, în cel mai bun caz suspendat. Unii se așteaptă să-și mai revadă părinții doar când aceștia vor fi prea bătrâni să mai poată lucra în străinătate, alții au renunțat de tot. Până atunci, își macină tristețea și singurătatea, crescuți decenii întregi de bunicii care sunt adesea mult prea bătrâni și bolnavi pentru un astfel de efort. Tot în legătură cu acești copii, profesorii trag un semnal de alarmă: deși aceasta este o situație insuficient documentată, acești

copii au rezultate școlare mai slabe și se confruntă cu un risc mărit de abandon școlar. Singura speranță firavă, în sprijinul lor, sunt centrele de zi de tip after school apărute la nivel comunal în cadrul programului național ”Servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa și instruirea personalului aferent”. Află mai multe din discuția primarului Romeo Magopeț și a coordonatorului Petru Aboghioaiei cu colega noastră Gina Poenaru.

Părinții și primăriile nu declară copiii rămași singuri acasă / Gina Poenaru

Mii de copii din județul Botoșani cresc așteptându-și părinții să se întoarcă din străinătate. Acești copii trebuie atent monitorizați și un rol important le revine profesorilor care sesizează primii și pot semnala din timp problemele grave cu care se confruntă. Dar ca să-i poți ajuta, trebuie să știi de ei... Din păcate, încă nu cunoaștem exact numărul copiilor expuși acestor riscuri Descoperă alături de Gina Poenaru și Alexandru Valentin Colbu, directorul Direcției generale de asistență socială și protecție a copilului, ce este de făcut și cine pune bețe în roate celor care luptă în linia întâi să-i ajute pe micii însingurați ai României moderne.

Interviu Margherita Maniscalco şi Roberta Maddalena / Mihaela Munteanu

„În zona Ragusa, Sicilia, există o comunitate semnificativă de muncitori agricoli, în principal femei ce vin din zona de Nord Est a României. Noi, CISS ONG ne dorim să tragem un semnal de alarmă asupra condiţiilor de muncă din Ragusa, să fim avocaţi ai respectării drepturilor migranţilor din România”.

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România a stat de vorbă cu Margherita Maniscalco şi Roberta Maddalena, experţi in cadrul Associazione Culturale Cooperazione Sud CISS ONG - organizație umanitară și de protejare a migranților.

Ce-ți lipseste cel mai mult ? Dragostea mamei / Gina Poenaru

Sărăcia și lipsa de perspectivă au determinat migrația femeilor din regiunea Moldovei în Italia.
Copiii rămași acasă au nevoie de suport educațional, psihologic și social, instrumente accesate de autoritatea locală din Flămânzi, județul Botoșani, prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 1 million de euro, ce vizează reducerea și prevenirea abandonului școlar.

Depresiile grave împing copiii spre suicid! / Gina Poenaru

Descoperă cât de puternic este impactul asupra copiilor lăsați în supravegherea unor bunici adesori prea bătrâni sau a unor persoane indisponibile emoțional în interviul realizat de colega noastră, Gina Poenaru cu Laura Jijie, medic primar de psihiatrie pediatrică al Spitalului Județean de Urgență Mavromati, din Botoșani.

O discuție relevantă despre principalele semne ale anxiozității copilului, riscul major de suicid și rolul important pe care-l pot juca profesorii în semnalarea și prevenirea unor situații fără ieșire.

Silvia Dumitrache - efectele migrației și răspunderea statelor

Mihaela Munteanu, jurnalist Radio România Iaşi a stat de vorbă cu Silvia Dumitrache, președinta Asociației Femeilor Românce din Italia (Associazione Donne Romene in Italia), omul care încearcă, de peste 11 ani, să sensibilizeze opinia publică, societatea, instituţiile statului din Italia şi România cu privire la drama copiilor ai căror părinţi pleacă la muncă în străinătate.

Câştigă bani şi pierd sănătate / Mihaela Munteanu

Copii cu mame de împrumut / Gina Poenaru

Evidențele direcției generale de asistență socială și protecția copilului arată că în județul Botoșani sunt 5062 de copii cu unul sau ambii părinți plecați în străinătate. Un sfert dintre ei nu au nici măcar un părinte acasă. Cei mai mulți dar și mai vulnerabili sunt cei cu vârste cuprinse între zece și treisprezece ani.

Peste trei sute dintre ei au ajuns în grija statului.

Material realizat de Gina Poenaru și interviu acordat de Valentin Alexandru Colbu, director executiv DGASPC Botoșani.